INS: Veniturile medii lunare au fost de 8.255 lei/gospodărie, în trimestrul III 2024; cheltuielile au totalizat 7.021 lei
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul III 2024, în termeni nominali, de 8.255 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.299 lei pe o persoană, în creștere cu 0,5% pe o gospodărie, respectiv cu 0,7% pe o persoană, față de trimestrul II 2024, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie cât și cele pe o persoană au crescut cu 13,1%.
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost, în trimestrul III 2024, de 7.012 lei pe o gospodărie (2.803 lei pe o persoană) și au reprezentat 85% din veniturile totale, în creștere cu 92 lei pe o gospodărie față de trimestrul II 2024. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, cât și cele pe o persoană au crescut cu 9%.
Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul III 2024, de 7.725 lei lunar pe o gospodărie (3.088 lei pe o persoană) în creștere cu 1,2% față de trimestrul II 2024, iar veniturile în natură de 529 lei lunar pe o gospodărie (211 lei pe o persoană), în scădere cu 7,8% față de trimestrul II 2024.
Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 5.469 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (66,3% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere față de trimestrul II 2024 cu 1,5 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale
gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.751 lei lunar pe o gospodărie (21,2% în trimestrul III 2024, respectiv, 19% în trimestrul II 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,4% în trimestrul III 2024, respectiv, 7% în trimestrul II 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,4% în trimestrul III 2024, respectiv, 1,7% în trimestrul II 2024) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5% în trimestrul III 2024, respectiv, 5,3% în trimestrul II 2024).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul III 2024 a fost de 9.188 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.962 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul III 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 72,5%, mai mare cu 16,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 22,3%, mai mare cu 1,8 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 10,6% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare față de cea din mediul urban.
Cheltuielile bănești medii lunare au fost, în trimestrul III 2024, de 6.598 lei pe o gospodărie (2.637 lei pe o persoană), mai mari cu 1,7% față de trimestrul II 2024. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în trimestrul III 2024, a fost, în medie, de 414 lei lunar pe o gospodărie (165 lei pe o persoană), în scădere cu 4,6% față de trimestrul II 2024.
În trimestrul III 2024, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost consumul (cheltuielile bănești de consum și
contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4289 lei lunar pe o gospodărie (61,1%) și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor de 2270 lei pe o gospodărie (32,4%), precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 125 lei pe o gospodărie (1,8%).
INS menționează că mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.788 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.358 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea
cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 35,7% în cheltuielile totale, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 11,0% în cheltuielile totale, de 4,1 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1422 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 604 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 14,1%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 334 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru băuturile alcoolice, tutun în valoare de 308 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,2% în cheltuielile totale de consum medii lunare. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost cel efectuat pentru educație de 11 lei pe o gospodărie (0,3% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv














