Comisia Europeană a prezentat marţi primul pachet de toamnă al semestrului european de la intrarea în vigoare, în aprilie 2024, a reformei ample şi ambiţioase a noului cadru de guvernanţă economică al UE.

Comisia şi-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri pe termen mediu prezentate şi consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerinţele noului cadru şi stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menţinută la niveluri prudente, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Pentru următoarele state membre: Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Ţărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informaţiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie. Executivul comunitar evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.

Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la şapte ani. Prelungirea este susţinută de un set de angajamente în materie de reformă şi investiţii incluse în planuri. În toate cele cinci cazuri, Executivul comunitar a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franţei, Italiei, Spaniei şi României.

Noul cadru sprijină statele membre în atingerea stabilităţii macroeconomice, a creşterii economice şi a sustenabilităţii bugetare, elemente esenţiale pentru forţa economică a UE în actualul context mondial dificil. De asemenea, noul cadru încurajează reformele şi investiţiile care vor pune bazele stabilităţii economice pe termen lung şi ale creşterii durabile. În cele din urmă, el contribuie la construirea unei economii a UE mai reziliente, mai echitabile, mai competitive şi mai sigure, în beneficiul cetăţenilor.

Pachetul de toamnă al semestrului european este anunţat într-un moment în care economia UE revine la o creştere modestă după o perioadă prelungită de stagnare. În perspectivă şi în paralel cu eforturile statelor membre de a continua realizarea ajustărilor bugetare în funcţie de necesităţi, se preconizează că investiţiile publice se vor intensifica în 2025 în aproape toate statele membre, cu o contribuţie semnificativă din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU şi a fondurilor UE în mai multe state membre.

Noul cadru de guvernanţă economică stabileşte norme bugetare mai simple şi mai transparente. El utilizează un indicator operaţional unic, şi anume traiectoria multianuală a cheltuielilor nete ale statului membru, facilitând urmărirea conformităţii. Cadrul introduce, de asemenea, o supraveghere bazată pe riscuri adaptată situaţiei bugetare individuale a fiecărui stat membru şi permite o ajustare bugetară mai treptată dacă este susţinută de reforme şi investiţii specifice.

Noul cadru permite o reducere treptată şi realistă a nivelurilor datoriei publice, care au crescut semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 şi a crizei energetice ulterioare. Finanţele publice solide reprezintă o condiţie prealabilă pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru o creştere economică durabilă.

În conformitate cu noul cadru, toate statele membre includ în planurile lor pe termen mediu reforme şi investiţii care se aliniază priorităţilor şi provocărilor comune ale UE identificate în recomandările specifice de ţară în contextul semestrului european. Printre acestea se numără tranziţia verde şi tranziţia digitală, rezilienţa socială şi economică, securitatea energetică şi consolidarea capabilităţilor de apărare.

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanţă economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă şi de investiţii creează un proces coerent şi raţionalizat.

De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro şi a examinat dacă acestea reprezintă măsuri adecvate într-o primă fază pentru punerea în aplicare a planurilor respective pe termen mediu.

Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare se axează pe creşterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, analizând dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiţia ca astfel de planuri să fie disponibile şi să fie considerate conforme cu noul cadru.

Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce şapte nu le respectă integral, unul nu le respectă şi unul riscă să nu le respecte: Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croaţia şi Franţa sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane. De asemenea, Estonia, Germania, Finlanda şi Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) şi/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăşi plafoanele respective.

Se consideră că Luxemburgul, Malta şi Portugalia nu respectă pe deplin recomandarea: deşi cheltuielile lor nete sunt preconizate a se situa în limitele plafoanelor, aceste state nu elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, astfel cum a recomandat Consiliul. În pus, Ţările de Jos nu respectă recomandarea, deoarece cheltuielile nete sunt estimate a depăşi plafoanele.

Conform evaluării, Lituania riscă să nu respecte recomandarea, deoarece cheltuielile nete ar putea depăşi ratele pe care Comisia le-ar considera ca fiind un prim pas adecvat în punerea în aplicare a noului cadru de guvernanţă economică.

CE a prezentat şi următoarele etape în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este aşa-numita "componentă corectivă" a Pactului de stabilitate şi de creştere.

Actualul pachet de toamnă prezintă recomandările Comisiei privind traiectoriile multianuale ale cheltuielilor nete în vederea corectării deficitului excesiv pentru cele opt state membre (Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România şi Slovacia) care fac în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

Pentru majoritatea acestor state membre, traiectoriile corective se bazează pe traiectoriile cheltuielilor nete pe care statul membru le-a stabilit în planul său pe termen mediu. Acest lucru este în concordanţă cu accentul puternic pus pe asumarea la nivel naţional a angajamentelor bugetare în conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică.

În absenţa unui plan sau a unei recomandări privind planul pe termen mediu, aşa cum este cazul Belgiei şi al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind PDE se bazează pe traiectoria de referinţă de patru ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai recente date.

Pachetul include, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pentru Austria şi Finlanda, care evaluează respectarea de către aceste state membre a criteriului deficitului.

Austria a raportat un deficit preconizat peste valoarea de referinţă de 3% din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu estimează o reducere sub valoarea de referinţă de 3% din PIB în 2025 sau 2026, în ipoteza menţinerii politicilor actuale. Prin urmare, Comisia va avea în vedere să propună Consiliului să stabilească existenţa unui deficit excesiv în Austria. Autorităţile austriece şi-au exprimat intenţia de a lua măsurile necesare pentru a aduce deficitul sub 3% în 2025. Comisia este pregătită să evalueze noile măsuri de îndată ce acestea vor fi convenite în mod oficial de guvern şi vor fi prezentate cu suficiente detalii.

În cazul Finlandei, care a raportat, de asemenea, un deficit preconizat de peste 3% din PIB pentru 2024, Comisia nu intenţionează să propună deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se estimează că deficitul nu va mai depăşi valoarea de referinţă începând deja cu anul 2025, fără a fi nevoie de măsuri de politică suplimentare.

Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situaţia economică, bugetară şi financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistenţă financiară (Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania), concentrându-se asupra capacităţii lor de rambursare. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre îşi menţin capacitatea de a-şi rambursa datoria. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)