Judeţul Timiş se află în topul judeţelor cu potenţial agricol ridicat, fiind primul ca suprafaţa agricolă, cu 693.034 hectare, şi al doilea în ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor cultivate în regim ecologic, arată o analiză realizată de CBRE România, furnizor de servicii în domeniul imobiliar comercial.

În plus, judeţul din vestul României atrage un interes semnificativ şi în creştere din partea investitorilor, reprezentând 5% din totalul tranzacţiilor cu terenuri agricole la nivel naţional în 2023.

"Judeţul Timiş, cu un potenţial agricol semnificativ din punct de vedere al condiţiilor climatice favorabile şi solurilor fertile, atrage interesul investitorilor datorită oportunităţilor de dezvoltare ale zonei. În anul 2023, tranzacţiile cu terenuri agricole în judeţul Timiş au reprezentat 5% din totalul per ţară. Mai mult, în primele două luni ale acestui an, au fost încheiate aproximativ 850 de tranzacţii, marcând o creştere cu 31% comparativ cu perioada similară a anului precedent", declară Mădălin Aresmeriţoaie, Senior Consultant Industrial & Logistic Services, CBRE România.

De asemenea, judeţul Timiş se evidenţiază prin oportunităţi diverse de dezvoltare, aflându-se pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă, cu o cifră de 530.808 hectare. Aceasta constituie un pilon solid pentru creşterea şi diversificarea activităţilor agricole în regiune.

Potrivit analizei, printre oportunităţile de investiţie din zona Timişului se remarcă un lot de 1.500 de hectare, situat la aproximativ 10 km distanţă de Recaş şi la 35 km nord de Timişoara. Aflându-se la o distanţă de aproximativ 50 de kilometri de graniţele cu Ungaria şi Serbia, terenul este amplasat strategic pentru a facilita accesul la pieţele internaţionale.

Spre deosebire de alte regiuni ale ţării care se confruntă cu perioade secetoase, cu precipitaţii insuficiente pentru realizarea unor culturi profitabile, judeţul Timiş se bucură de precipitaţii bogate. În plus, sistemul de canale de desecare contribuie semnificativ la gestionarea eficientă a surplusului de apă, asigurând condiţii optime pentru obţinerea unui randament agricol ridicat.

"Există aproximativ 9.000 de km de canale de desecare care deservesc aproape 380.000 de hectare, utilizate drept tampon pentru apa de irigaţii. În ciuda acestui fapt, există o cerere mare pentru resursa de apă necesară irigaţiilor în sezoanele secetoase. În fiecare an, fermierii trebuie să se adapteze condiţiilor climatice în continuă schimbare. Cu toate acestea, grindina rămâne un fenomen meteo extrem predominant în ultimii ani în zona Timişului, chiar şi în ceea ce priveşte despăgubirile. Spre exemplu, în iulie 2023, ploile torenţiale şi grindina abundentă au cauzat pagube estimate la 15 milioane de lei, afectând 25.000 de hectare de pământ cultivat cu rapiţă, grâu şi floarea-soarelui", declară Horia Lupu, director general Agra Asigurări.

Fermierii din judeţul Timiş adoptă tot mai multe practici sustenabile de producţie agricolă, renunţând la utilizarea îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor sintetice. Această tranziţie nu doar că promovează protejarea mediului înconjurător, ci şi încurajează obţinerea unor produse agricole mai sănătoase şi mai naturale pentru consumatori.

"În judeţul Timiş se cultivă aproape 60.000 de hectare în sistem ecologic, clasându-se pe locul doi în topul judeţelor care practică acest tip de agricultură. Prin agricultura ecologică, ne referim la practicile care nu utilizează produse chimice şi nici organisme modificate genetic, ci tehnologii de cultivare specifice, fiind singurul tip de agricultură reglementat prin cerinţele standard. Agricultorii apelează la aceasta ca urmare a cerinţelor tot mai mari pentru produsele certificate ecologic. Mai mult decât atât, sprijinul oferit de Ministerul Agriculturii pentru cei care practică această agricultură este mai mare decât cel pentru agricultura tradiţională", afirmă Ion Toncea, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultura Durabilă în România şi şeful Laboratorului de Agricultură Ecologică INCDA Fundulea.

Odată cu practicarea agriculturii conservative, rezerva de carbon organic, activitatea biologică, biodiversitatea supraterană şi subterană, cât şi structura solului sunt îmbunătăţite. Degradarea solului este redusă în mare măsură, determinând o productivitate crescută, se mai arată în analiza CBRE .

În pofida potenţialului agricol al zonei, agricultorii se confruntă cu problema pieţei de desfacere. În contextul internaţional, exporturile determină o pierdere de capital din partea fermierilor români, precum şi o scădere a preţurilor pentru materia primă, determinând incapacitatea fermierilor de a-şi asigura cheltuielile, şi dependenţa acestora faţă de instituţiile financiare. Un alt sector slab dezvoltat în zona Timişului îl reprezintă cel zootehnic. Potrivit sursei citate, există un potenţial ridicat în ceea ce priveşte creşterea animalelor şi a păsărilor, în special ovine, bovine şi porci, ca urmare a producţiei de cereale şi leguminoase.

Cu toate acestea, nu numai agricultura atrage atenţia investitorilor. Dezvoltările logistice din judeţul Timiş îl plasează pe primul loc regional ca hub industrial, după Bucureşti. Această poziţionare strategică, la graniţa de vest a ţării şi cu infrastructură dezvoltată, inclusiv autostrada A1 atrage investitori din domenii precum logistică, automotive şi producţie.

"Cu un stoc modern de peste 780.600 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice şi o rată de neocupare de doar 8,2% la sfârşitul anului 2023, judeţul Timiş este un magnet pentru marii jucători ai industriei", susţin specialiştii companiei de servicii în domeniul imobiliar.

CBRE Group, o companie listată în Fortune 500 şi S&P 500 cu sediul în Dallas, este cea mai mare firmă de servicii şi investiţii imobiliare comerciale din lume, pe baza veniturilor din 2022. Compania are peste 115.000 de angajaţi care deservesc clienţi din mai mult de 100 de ţări. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)