Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Guvernului reducerea taxării muncii înaintea unei noi majorări a salariului minim brut în 2027 și să prezinte, înaintea oricărei decizii, variante concrete prin care angajații să poată câștiga mai mult, fără ca întreaga creștere să fie finanțată din bugetele angajatorilor.

'Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în rândul membrilor confederației, din industrii și domenii de activitate diferite, 88,5% dintre răspunsurile înregistrate la întrebarea privind majorarea salariului minim susțin creșterea acestuia numai dacă este însoțită de reducerea taxelor pe muncă. CONAF atrage atenția că o majorare a salariului brut nu se transformă integral în venit pentru angajat, în timp ce costurile suplimentare sunt suportate de companii. Discuțiile privind salariul minim pentru 2027 au readus în atenție nevoia creșterii veniturilor salariale, într-un context în care cheltuielile de zi cu zi continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor. Pentru angajații remunerați la nivelul salariului minim, fiecare leu în plus contează. Dar creșterea salariului brut nu înseamnă că întreaga sumă ajunge în buzunarul angajatului. O parte se transformă în impozite și contribuții, iar angajatorul trebuie să acopere costul total al majorării', se arată într-un comunicat al organizației.

CONAF consideră că, înainte de a stabili cu cât va crește salariul minim, Guvernul trebuie să analizeze cât poate crește venitul net prin reducerea taxelor și ce efecte vor avea diferitele variante asupra companiilor și bugetului public.

Sondajul a fost efectuat în rândul a 1.000 membri CONAF, din industrii și domenii de activitate diferite, pentru a vedea dacă susțin majorarea salariului minim în 2027, ce efecte ar avea aceasta asupra companiilor și ce măsuri consideră necesare.

88,5% dintre răspunsuri privind majorarea salariului minim au vizat creșterea acestuia numai în condițiile reducerii taxării muncii. Menținerea nivelului actual a reprezentat 10% dintre răspunsuri, iar majorarea etapizată, în funcție de evoluția economiei, 1,5%. Majorarea necondiționată nu a înregistrat susținere.

Întrebați despre efectele unei majorări fără reducerea taxelor pe muncă, respondenții au indicat, în 42% dintre răspunsurile înregistrate, limitarea angajărilor sau reducerea personalului. Alte 23,8% au vizat majorarea prețurilor, 12,6% reducerea ori amânarea investițiilor și 11,9% diminuarea altor cheltuieli pentru acoperirea salariilor. Posibilitatea suportării majorării fără schimbări importante a reprezentat numai 4,2%.

În privința măsurilor care ar permite creșterea veniturilor angajaților fără afectarea competitivității companiilor, 42,5% dintre răspunsuri au vizat reducerea altor taxe și costuri suportate de firme, iar 38% reducerea taxării salariilor mici. Alte 10% au indicat stimulente fiscale pentru companiile care majorează salariile, iar 9% sprijinirea investițiilor și tehnologizării.

Rezultatele arată că antreprenorii susțin creșterea veniturilor angajaților, dar consideră că această creștere trebuie însoțită de măsuri care să limiteze presiunea asupra costurilor companiilor, a precizat CONAF.

Potrivit organizației, salariul minim brut este în prezent de 4.325 de lei iar dacă acesta ar crește la 4.652 de lei, diferența ar fi de 327 de lei. Într-un calcul simplificat, fără deduceri și facilități fiscale, angajatul ar primi aproximativ 191 de lei net suplimentar, iar 136 de lei ar reprezenta impozit și contribuții. Angajatorul ar suporta un cost suplimentar de aproximativ 334 de lei lunar, inclusiv contribuția asiguratorie pentru muncă. Pentru o companie cu 20 de angajați plătiți la nivelul salariului minim, această majorare ar însemna peste 80.000 de lei anual. Calculul este orientativ, iar venitul net efectiv din 2027 va depinde și de regulile fiscale aplicabile atunci, menționează sursa citată.

'Mai mult, costul real al unei majorări salariale poate depăși aceste sume. Atunci când salariul minim se apropie de veniturile angajaților cu experiență, companiile pot fi nevoite să majoreze și alte salarii, pentru a păstra diferențele de remunerare. Pentru firmele care produc pentru export, majorarea costurilor nu înseamnă automat posibilitatea de a negocia prețuri mai mari. Pentru întreprinderile mici, cu marje reduse de profit, orice creștere de cost poate afecta investițiile, angajările sau capacitatea de dezvoltare. CONAF subliniază că salariile pot fi majorate printr-o decizie a Guvernului, dar comenzile, productivitatea și veniturile companiilor nu cresc automat prin aceeași decizie', avertizează Confederația.

În acest context, CONAF consideră că discuțiile privind salariul minim pentru 2027 trebuie să înceapă cu analiza posibilității de a crește veniturile nete prin reducerea taxelor, nu exclusiv prin majorarea salariilor brute.

Aceasta solicită reducerea taxelor pe salariile mici, înaintea unei noi majorări a salariului minim. 'CONAF solicită Guvernului să prezinte variante de diminuare a impozitelor și contribuțiilor aplicate veniturilor salariale mici, astfel încât angajații să poată păstra mai mulți bani din salariul brut. Măsura trebuie să fie simplă, predictibilă și să protejeze drepturile sociale ale angajaților', se mai precizează în document.

De asemenea, CONAF cere Guvernului să compare menținerea salariului minim brut cu reducerea taxelor, majorarea salariului minim însoțită de reducerea taxelor și majorarea salariului minim fără schimbarea fiscalității. Pentru fiecare scenariu trebuie prezentate câștigul net al angajatului, costul total al angajatorului și impactul asupra bugetului public. Scopul este ca decizia să fie luată pe baza rezultatelor economice, nu doar a valorii brute anunțate, a explicat organizația.

Alte solicitări vizează evitarea creșterii automate a altor taxe și obligații odată cu salariul minim și reducerea costurilor aferente contractelor part-time. 'CONAF solicită ca, pentru contractele cu timp parțial, contribuțiile sociale să fie calculate în funcție de venitul efectiv realizat, nu pornind de la salariul minim întreg, în situațiile în care legislația prevede în prezent această obligație. Măsura ar putea încuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă, inclusiv a părinților cu responsabilități de îngrijire și a celor care revin pe piața muncii', se arată în comunicat.

CONAF mai cere, totodată, stabilirea și comunicarea din timp a deciziilor privind salariul minim în condițiile în care antreprenorii își fac deja bugetele pentru 2027. Confederația susține că toate aceste măsuri trebuie să fie însoțite de calcule privind impactul asupra bugetului public, astfel încât eventualele reduceri ale încasărilor fiscale să fie analizate transparent și să nu conducă la introducerea altor taxe.

'Am ajuns să discutăm despre salariul minim aproape exclusiv în termeni de majorare a valorii brute. Dar pentru omul care muncește contează câți bani îi rămân la sfârșitul lunii. Pentru antreprenor contează dacă poate susține acel salariu și peste șase luni sau un an. Nu contestă nimeni nevoia unor venituri mai mari. Întrebarea este cum le obținem fără să reducem tocmai capacitatea economiei de a crea aceste venituri. Putem majora salariul minim printr-o hotărâre de guvern. Nu putem crește prin aceeași hotărâre productivitatea unei fabrici, comenzile unui atelier sau profitabilitatea unei mici afaceri. Cred că a venit momentul să schimbăm perspectiva. Înainte de a întreba cât mai pot plăti companiile, trebuie să întrebăm cât este dispus statul să reducă din taxarea muncii. Nu vorbim despre eliminarea responsabilităților fiscale și nici despre privilegii acordate unor categorii economice. Vorbim despre o reformă coerentă, prin care munca legală să fie încurajată, angajații să păstreze o parte mai mare din veniturile lor, iar companiile să nu fie obligate să aleagă între creșterea salariilor și păstrarea locurilor de muncă. Dacă vrem salarii mai mari, trebuie să cream condițiile economice care le fac sustenabile. Statul are responsabilitatea de a participa la acest efort, nu doar de a stabili nivelul obligațiilor', a declarat Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, în comunicat.

CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. Organizația în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 18 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii și peste 245.000 de angajați. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)