Creşterea numărului de posturi de conducere de la 8% la 10% în instituţiile publice poate fi făcută doar dacă în prealabil a fost realizată reorganizarea instituţională şi dacă există angajamente faţă de Comisia Europeană pe un anumit domeniu de activitate.

"Sunt două condiţii pentru a avea procentul de maximum 10%. Întâi de toate, acea instituţie publică care depăşeşte procentul de 8% trebuie să fi făcut în prealabil reorganizarea instituţională. Deci nu în orice condiţii poate fi crescut acest procent. Şi a doua condiţie importantă este să existe reglementări care sunt din directivele Uniunii Europene sau obligaţii pe care le avem asumate în relaţia cu Comisia Europeană, pentru ca aceste structuri organizaţionale şi România să îşi poată duce la bun sfârşit angajamentele pe care şi le-a asumat. Este singura excepţie făcută, cu cele două condiţii cumulative, care se referă la reorganizarea prealabilă, deci nu oricum poate fi depăşit procentul de 8%, şi numai dacă sunt asumate şi sunt angajamente faţă de Comisia Europeană pe un anumit domeniu de activitate", a spus Boloş la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

În ceea ce priveşte prevederea conform căreia companiile de stat pot face majorări salariale chiar dacă au avut pierderi, ministrul a explicat că, la finele anului trecut, acestea au luat o serie de decizii pentru a pune în aplicare anumite drepturi salariale pe care le-au avut în contractele colective de muncă sau le-au avut prin alte modalităţi reglementate şi a trebuit ca acele drepturi salariale în plată, respectiv cele care au fost acordate până la data de 31 decembrie 2023 să poată să fie în continuare achitate, cu menţiunea că aceste societăţi nu pot să crească numărul de posturi sau să acorde şi alte majorări de natură salarială dacă au pierderi contabile.

"Deci nu este o măsură care să dea posibilitatea unei companii de stat care a înregistrat pierderi şi în continuare acea pierdere să o creştem prin majorările salariale", a punctat Marcel Boloş.

El a reiterat că în Legea 296 sunt măsuri cu privire la cheltuielile de personal, de la limitarea funcţiilor de conducere la procentul de 8%, până la normative de cheltuieli.

"Să nu uitaţi că am introdus normative de cheltuieli până la nivel de cheltuială cu telefonul, norma privind parcul auto, normă de carburanţi. Imaginea în oglindă a normativelor de cheltuieli pe care le avem în sectorul public s-au transpus şi la nivelul agenţilor economici şi raţionamentul nostru a fost ca din aceste limitări de cheltuieli să îmbunătăţim performanţa economică şi prin aceasta, pe seama dividendelor încasate la bugetul de stat, să aducem mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind o cerinţă a Comisiei Europene. Guvernanţa corporativă este o cerinţă a Uniunii Europene şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem acest lucru ca să îmbunătăţim condiţiile de administrare a patrimoniului public. Asta e un lucru care ne aduce, pe lângă venituri suplimentare la bugetul de stat, şi utilizarea cu chibzuinţă a patrimoniului de care dispun companiile", a mai afirmat ministrul Finanţelor.

Proiectul de OUG privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului prevede instituirea posibilităţii Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcţii de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăşi 10 % din numărul total de posturi aprobate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: autoritatea/agenţia/instituţia s-a reorganizat ca urmare a implementării prevederilor Legii nr.296/2023, cu modificările şi completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă; după data intrării în vigoare a Legii nr.296/2023, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea/agenţia/instituţia a primit atribuţii suplimentare pentru punerea în aplicare a unor prevederi legislative europene.

De asemenea, în vederea aplicării politicii salariale de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, se reglementează ca operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la 31 decembrie 2023 să poată acorda anumite creşteri salariale condiţionat de: prezentarea, odată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, a unui plan de reorganizare, restructurare şi redresare financiară, aprobat de către Adunarea Generală a Acţionarilor sau Consiliul de Administraţie, după caz, care să conţină măsuri concrete şi cuantificabile de reducere a pierderilor şi plăţilor restante, după caz şi termenele de realizare a acestora; să nu programeze în anul 2024 creşterea numărului de personal faţă de cel realizat în anul 2023, cu anumite; să nu acorde în anul 2024 premii, prime, bonusuri şi alte drepturi de natură salarială similare, cu excepţia celor aprobate conform prevederilor cap. III, secţiunea a 2-a Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a operatorilor economici din Legea nr. 296/2023; să nu majoreze/indexeze sau după caz să nu prevadă alte mecanisme de creştere salarială în cursul anului 2024, pentru drepturile reprezentând salarii aflate în plată la 31 decembrie 2023. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)