Europa a traversat cu succes furtuna energetică din 2022 - 2023 şi, în lipsa unor evenimente imprevizibile, vom asista la o stabilizare a situaţiei de pe piaţa de gaze naturale şi, implicit, a preţului, însă viitoarele crize energetice determină necesitatea unor strategii energetice pe termen lung şi a existenţei unor planuri de măsuri pentru situaţii de urgenţă energetică, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, într-o analiză remisă duminică AGERPRES.

Acesta este de părere că surplusul de gaze din depozite, noile infrastructuri de GNL, care urmează să se finalizeze în următoarele luni, cât şi menţinerea unui consum scăzut al Chinei va aduce scăderi ale preţului la gaze până la 20 euro/MWh în anul 2024, dar cu o posibilă creştere a preţului la gaze în anul 2025, consecinţă a eliminării gazelor din Rusia via Ucraina.

"A traversat Europa cu succes furtuna energetică din 2022 - 2023? Răspunsul este: Da! Vom mai avea astfel de crize în viitor? Răspunsul este: Da! În anul 2022, măsurile principale care au permis Europei să depăşească situaţia de criză, parţial fără energia rusească sau bazat pe reducerea voluntară a consumului de gaze, pe trecerea voluntară a producerii de energiei electrică şi termică pe alţi combustibili, pe creşterea livrărilor de gaze din Norvegia, Africa şi Asia, dar mai ales pe creşterea importurilor de LNG. Exceptând importurile de LNG, toate măsurile sunt nesustenabile pe termen lung", se spune în analiză.

Potrivit sursei citate, securitatea aprovizionării cu gaze naturale s-a îmbunătăţit semnificativ în anul 2023, iar UE este pe cale să îndeplinească obiectivul REPowerEU de a fi independentă de combustibilii fosili din Rusia până în 2027.

În 2022, importurile totale de gaze ruseşti (GNL şi gaze naturale prin conducte) au scăzut la 80 miliarde metri cubi, respectiv 24% din importurile UE, în comparaţie cu importurile anuale anterioare crizei, de 155 miliarde de metri cubi, adică 45%. Chiar dacă importurile de GNL din Rusia au crescut din 2021, acestea reprezintă o pondere foarte mică din totalul importurilor de gaze.

Volumul total al importurilor a continuat să scadă în 2023, fiind estimat la aproximativ 40 - 45 miliarde metri cubi. În iunie 2023, doar 8% din importurile de gaze au fost realizate prin conducte ruseşti, comparativ cu peste 50% înainte de războiul de agresiune. Datorită eforturilor importante de diversificare şi a reducerii cererii, UE a fost în măsură să compenseze integral volumele lipsă din Rusia. Noua politică de înmagazinare nu numai că a asigurat securitatea energetică pentru iarna 2022 - 2023, ci şi o situaţie mai confortabilă pentru iarna următoare.

"Regulamentul privind înmagazinarea gazelor, adoptat în iunie 2022, a contribuit la un nivel record al stocurilor de 95% în noiembrie 2022, depăşind obiectivul de 80% în ceea ce priveşte constituirea stocurilor. UE a depăşit nivelul de constituire a stocurilor de 56% la sfârşitul sezonului de încălzire 2022 - 2023, iar obiectivul său de constituire a stocurilor de gaze de 90% a fost atins la 18 august 2023, cu peste două luni înainte de împlinirea termenului din noiembrie. Comisia a propus o serie de măsuri de economisire a energiei şi de reducere a consumului de energie, în conformitate cu principiul 'eficienţa energetică înainte de toate'. În mai 2022, Comisia a prezentat în comunicarea sa intitulată Planul UE 'Economii de energie' posibile măsuri pentru statele membre în vederea reducerii consumului de energie şi a creşterii eficienţei energetice în clădiri, industrie şi transporturi. Aceasta a fost completată de iniţiativa Sprintul oraşelor pentru economisirea energiei (Energy Saving Sprint) - o iniţiativă lansată de Comisie, de Convenţia primarilor din UE şi de Comitetul European al Regiunilor, pentru a sprijini oraşele să ia măsuri imediate în aceeaşi direcţie", detaliază Dumitru Chisăliţă.

În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15% a cererii de gaze (sau 45 miliarde mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depăşit prin scăderea cererii cu 18% (sau 53 miliarde mc), toate sectoarele reducându-şi cererea de gaze. Pe baza acestei experienţe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 şi se estimează economisirea a aproximativ 60 miliarde mc de gaz.

Totodată, în octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepţionale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică şi de a redistribui clienţilor finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10% şi cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf. Deşi reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10% a reprezentat o provocare pentru statele membre, susţine şeful AEI.

În ceea ce priveşte măsurile structurale, în martie 2022, şefii de stat UE au emis Declaraţia de la Versailles, subliniind pilonii răspunsului UE la criza energetică. Aceşti piloni au fost încorporaţi ulterior în planul REPowerEU al Comisiei UE (mai 2022), cadrul de politică central pentru strategia energetică a UE. Planul îşi propune să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili ruşi şi să garanteze sustenabilitatea şi stabilitatea pe termen lung a sistemului energetic al UE.

Ca urmare a planului REPowerEU, UE şi-a diversificat în mod semnificativ aprovizionarea cu energie,, iar în aprilie 2022, Comisia, mandatată de Consiliul European, a creat o platformă energetică a UE pentru a pune în comun cererea de gaze a UE şi pentru a coordona achiziţiile comune voluntare în vederea încheierii unor contracte favorabile cu furnizori internaţionali care nu sunt din Rusia.

Platforma energetică a UE a fost accesibilă, de asemenea, Georgiei, Moldovei, Ucrainei şi ţărilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova şi Serbia abonându-se la platformă.

"Comisia a sprijinit statele membre în procesul de abordare a blocajelor din infrastructura de gaze identificate în cadrul planului REPowerEU. Proiectele de interes comun finalizate în ultimele luni au pus capăt dependenţei tuturor statelor membre de un singur furnizor de energie, iar UE a înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte diversificarea aprovizionării sale cu energie şi optimizarea infrastructurii existente de gaze naturale prin intermediul conductelor, de exemplu Gazoductul baltic, conducta de interconectare Polonia-Slovacia şi Grecia-Bulgaria, permiţând fluxul inversat între Franţa şi Germania şi terminalele GNL, de exemplu în Germania, Grecia, Italia şi Finlanda", susţine autorul analizei.

În plus, Comisia a depus eforturi vizând consolidarea relaţiilor cu partenerii internaţionali şi diversificarea importurilor sale de gaze şi de GNL către furnizori mai fiabili din afara Rusiei.

UE şi-a extins importurile de gaze naturale şi de GNL din Norvegia şi SUA pentru a compensa reducerea importurilor din Rusia. Cu 49,3 miliarde mc, importurile de GNL din SUA au crescut de peste două ori în 2022 (2021: 18,9 miliarde mc).

Importurile de gaze prin conducte din Norvegia au crescut de la 79,26 miliarde mc în 2021 la 86,69 miliarde mc în 2022, mărind cota Norvegiei din totalul importurilor UE prin conducte de la 30% la 40%.

Comisia poartă un dialog periodic cu Nigeria, cel mai mare producător de GNL din Africa. În iulie 2023, au fost semnate noi memorandumuri de înţelegere privind cooperarea în domeniul tranziţiei energetice cu Uruguay şi Argentina. În iulie 2022, UE şi Azerbaidjan au adoptat un nou memorandum de înţelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei, iar UE a crescut aprovizionarea cu gaze naturale din această ţară cu 40%. Ambele părţi au convenit să dubleze cantitate de gaze livrată către UE până în 2027 prin intermediul coridorului sudic al gazelor şi să îşi intensifice cooperarea în ceea ce priveşte energia curată, eficienţa energetică, transportul energiei electrice şi emisiile de metan.

În regiunea mediteraneeană, Comisia a continuat să colaboreze cu Egiptul şi Israelul privind gazele naturale care a contribuit la creşterea aprovizionării cu GNL din Egipt către UE de la 1,1 miliarde metri cubi în 2021 la 4,2 miliarde mc în 2022.

UE şi-a continuat dialogul cu Algeria în vederea dezvoltării în continuare a parteneriatului său strategic în domeniul energiei. Importurile totale de energie din Algeria au înregistrat o uşoară scădere în 2022, ajungând la 40,35 miliarde mc (2021: 44,1 miliarde mc).

Importurile prin conducte în Spania au scăzut, în timp ce importurile în Italia au crescut, conform analizei. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)