EY: 76% dintre companii cunosc facilitățile fiscale, dar un sfert nu le accesează
Peste trei sferturi dintre companiile din România declară că știu de existența facilităților fiscale, însă un sfert dintre acestea nu le utilizează, relevă un studiu EY România, care evidențiază un decalaj între nivelul de informare și aplicarea efectivă a acestor instrumente fiscale.
Studiul EY România 'Finanțare și fiscalitate: Cum transformăm cadrul legal în avantaj competitiv privind facilitățile fiscale', derulat în luna aprilie 2026, oferă o imagine relevantă asupra modului în care companiile din România percep fiscalitatea, oportunitățile legislative și barierele reale în accesarea acestora.
Din analiza răspunsurilor reiese intenția de utilizare a acestora, dar, pe fondul contextului economic actual, marcat de multiple presiuni financiare și legislative, se observă și o tendință de abordare prudentă a zonei de beneficii fiscale.
Conform unui comunicat al companiei, nouă din zece companii consideră că nivelul costurilor fiscale este mediu sau ridicat (mediu - 50%, mare - 43%), iar numai 7% consideră că acesta este scăzut. Această percepție nu reflectă doar nivelul taxelor, ci și volatilitatea cadrului normativ, frecvența modificărilor legislative și costul conformării. Fiscalitatea este resimțită ca o presiune constantă asupra profitabilității și un factor care influențează direct deciziile de investiții.
Această presiune se reflectă imediat în zona de lichiditate. Pentru marea majoritate a companiilor, plata obligațiilor fiscale nu este un exercițiu de rutină, ci unul care presupune prioritizare financiară. Peste 90% dintre respondenți afirmă că plata taxelor fie este dificilă, fie necesită amânarea sau reconfigurarea altor inițiative. În practică, taxele concurează direct cu investițiile în tehnologie, extindere sau capital uman, iar facilitățile fiscale sunt percepute mai degrabă ca un mecanism de echilibrare a cash-flow-ului decât ca un beneficiu opțional.
În acest context, nivelul de cunoaștere a facilităților fiscale este relativ ridicat. Peste trei sferturi (76%) dintre companii declară că știu de existența acestor instrumente. Cu toate acestea, cunoașterea nu se traduce automat în acțiune. Un sfert dintre companii rămân complet în afara acestui cadru, iar multe dintre cele informate ezită să facă pasul către aplicarea efectivă. Studiul indică astfel un decalaj clar între informarea generală și capacitatea de a aplica prevederile legale.
Atunci când facilitățile sunt accesate, companiile aleg aproape exclusiv instrumente cu impact imediat și reguli relativ clare. Reducerile de impozit pe profit legate de capitalurile proprii (38%), scutirea impozitului pe profitul reinvestit (38%) sau aplicarea taxării inverse pentru TVA la import (36% dintre respondenți) sunt primele trei facilități preferate, tocmai pentru că oferă beneficii rapide și reduc presiunea asupra lichidității. Ajustările de TVA pentru creanțe neîncasate urmează același tipar, aproape o treime (28%) dintre respondenți au bifat această facilitate. Opțiunile de mai sus indică o abordare prudentă, orientată spre rezultate concrete și evitarea zonelor gri din legislație.
Principala barieră în calea extinderii utilizării facilităților fiscale nu este lipsa interesului, ci complexitatea normativă. Aproape jumătate dintre companiile care au încercat să aplice au întâmpinat dificultăți generate de prevederi legislative neclare (43%), neîncadrarea în condițiile legale (13%) și alte dificultăți (birocrație R&D - 7%). Problema principală rămâne însă aceea că peste o treime dintre respondenți (37%) nu au aplicat pentru niciun fel de facilități fiscale.
Zona de cercetare-dezvoltare (R&D), de exemplu, este percepută ca având un potențial ridicat, dar o aplicabilitate dificilă din cauza cerințelor administrative, a proceselor de certificare și a duratei îndelungate de implementare. Ceea ce ar putea fi tradus în ideea că, fără claritate și ghidaj, oricât de promițătoare ar fi, aceste facilități rămân subutilizate.
Un alt factor care influențează decizia de aplicare este percepția riscului de inspecție fiscală. Deși doar un sfert dintre companii (25%) au fost supuse unui control ANAF în legătură cu facilitățile fiscale accesate, teama de verificări rămâne prezentă. Studiul sugerează însă că acest risc este adesea supraestimat. Experiența relativ limitată a inspecțiilor în acest domeniu indică faptul că aplicarea corect documentată și fundamentată reduce semnificativ expunerea, iar teama contribuabililor de inspecțiile fiscale nu ar trebui să fie un argument decisiv pentru inacțiune.
De asemenea, datele arată o atitudine indecisă, nu refractară, a contribuabililor. Majoritatea companiilor nu exclud accesarea facilităților fiscale, dar nici nu au luat încă o decizie fermă (62%), iar doar o minoritate declară explicit că nu intenționează să le utilizeze (15%). Această zonă de așteptare reflectă totuși o maturizare decizională: companiile nu mai caută soluții rapide, ci certitudine, predictibilitate și o înțelegere clară a raportului dintre beneficiu și risc. Totodată, un sfert dintre respondenți (24%) au spus că vor accesa facilitățile oferite de legislație.
Obiectivele urmărite prin facilitățile fiscale confirmă această abordare pragmatică. Reducerea impactului asupra cash-flow-ului este prioritatea dominantă (75%), urmată de îmbunătățirea indicatorilor financiari (64%) și de utilizarea facilităților ca instrument de retenție și motivare a angajaților (61%). Beneficiile fiscale sunt astfel integrate în managementul financiar și de resurse umane, nefiind tratate ca simple economii punctuale.
Pe de altă parte, studiul evidențiază și un potențial neexploatat în zona fondurilor nerambursabile. Majoritatea companiilor nu au accesat astfel de finanțări (64%), iar dintre cele care au reușit, predominante au fost accesările de fonduri europene (67%), restul fiind din fonduri naționale. Barierele sunt similare cu cele întâlnite în cazul facilităților fiscale complexe: proceduri greoaie, cerințe administrative ridicate și lipsa resurselor dedicate.
Studiul a fost derulat în luna aprilie 2026, pe o bază relevantă de respondenți, reprezentând companii active pe piața din România, cu dimensiuni și profile diverse. Ca dimensiuni, 43% dintre respondenți au fost companii cu 1-100 angajați, 25% între 251 și 1.000 de angajați, iar 18% companii mari, cu peste 1.000 de angajați. Sectorial, au răspuns companii din IT, software și internet (27%), urmate de servicii financiare (10%), servicii profesionale - consultanță, cercetare, comunicare (8%) și industrii reglementate - auto, chimică și energie (circa 6% fiecare), peste trei sferturi dintre respondenți (78%) fiind contribuabili mijlocii și mari.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții și consultanță către companii multinaționale și locale. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bende (Camera Deputaților): România are nevoie de o resetare a economiei și să ofere mai mult sprijin pentru investitori
România are nevoie de o resetare a economiei și a industriei, de reducerea exportului de materii prime, iar Guvernul trebuie să ofere mai mult sprijin investitorilor și întreprinzătorilor, în condiții de predictibilitate, a declarat luni Sandor Bende, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. 'Atunci c&aci
Bursa locală rămâne rezilientă înaintea votului pe moțiunea de cenzură, în pofida volatilității geopolitice și politice (brokeri)
Piața bursieră locală se situează cu circa 4,5% sub maximele atinse la finalul lunii februarie, în contextul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor politice interne, însă investitorii evită reacțiile de panică înaintea votului asupra moțiunii de cenzură, adoptând în schimb strategii mixte de reducere a expunerii sau de acumulare pe scăde
Au început lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
Lucrările la conducta offshore care va prelua gazele din largul Mării Negre și le va aduce la țărm au început, marcând un progres important în cadrul proiectului Neptun Deep, iar primul dintre vasele care instalează conducta de 160 de kilometri, Castoro, a sosit în România.
Anca Dragu: Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la SEPA
Republica Moldova a economisit aproape șapte milioane de euro în șase luni după aderarea la zona de plăți în euro (SEPA), în condițiile în care costurile transferurilor au fost reduse la 0-3 euro, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'București este un oraș care pentru Chișinău reprezintă un parten
Potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de euro pentru proiectul de la Doicești, din partea instituțiilor financiare americane
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești beneficiază de sprijinul unor instituții susținute de guvernul Statelor Unite, cu un potențial de finanțare de peste 6,5 miliarde de dolari, a anunțat, luni, RoPower Nuclear, compania de proiect dedicată dezvoltării primei centrale cu reactoare modulare mici din România. 'Banca de Expo
Jude (Romgaz): Expirarea măsurii privind prețul administrat și gazele din Neptun Deep vor duce la un preț real și corect
Expirarea măsurii privind prețul administrat de 110 lei pentru consumatorul casnic și gazele din Neptun Deep vor asigura o ofertă de gaze ușor superioară cererii și vor duce la formarea unui preț real și corect în România, a declarat, luni, directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. 'Cred că după ce măsura adoptată de Guvern, respect
Cazacu (XTB România): Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la clarificarea politicii fiscale post-moțiune
Cursul leu/euro poate rămâne sub presiune până la apariția unor indicii convingătoare privind politica fiscală a formulei de guvernare post-moțiune, consideră consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu. 'Creșterea cursului euro/leu la un maxim istoric, confirmată de cotația BNR de luni, a fost semnalată de piața
Prima fabrică de inteligență artificială din România ar putea deveni funcțională în 2027 (director ICI București)
Prima fabrică de inteligență artificială din România - RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, a afirmat luni directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera. 'Începând de anul a
Corina Martin: Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, de 1 Mai, în scădere cu 50% față de anul anterior
Circa 40.000 de turiști au ajuns pe Litoral, în stațiunile Mamaia, Vama Veche, Mamaia Nord și Eforie, în mini-vacanța de 1 Mai, în scădere cu 50% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate, luni, de Asociația Patronală Resto Constanța. 'Așa cum am estimat, încheiem cu bine primul weekend oficial al sezonulu
Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut la 64,8 miliarde de euro, la 30 aprilie 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut în aprilie cu peste 2,1 miliarde de euro, până la 64,836 miliarde euro, de la 67,032 miliarde euro la finalul lunii martie, potrivit datelor publicate luni de BNR. În cursul lunii au avut loc intrări de 1,8 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezerv
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7% în România, în aprilie; segmentul electrificat, pe plus cu 26,3% (date preliminarii)
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în România, cu 2,7% în luna aprilie a acestui an față de același interval din 2025, în timp ce segmentul electrificat a înregistrat un salt de 26,3%, arată datele preliminarii ale Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), publicate luni.
Ministerul Finanțelor: România intră într-o etapă de stabilizare și reechilibrare economică
România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor, susțin reprezentanții Ministerul Finanțelor. 'Analiza evoluțiilor di
Moneda națională continuă să se deprecieze; euro atinge un nou maxim istoric: 5,1998 lei
Moneda națională s-a depreciat luni, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1998 lei, în creștere cu 5,81 bani (+1,1%) față de cotația precedentă, de 5,1417 lei, înregistrând un nou maxim istoric. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a f
Sindicaliștii Mureșul din Apele Române continuă protestele, pe fondul blocajului în negocierea Contractului Colectiv de Muncă
Acțiunile de protest ale Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR) vor continua protestele, în lipsa unui răspuns real din partea autorităților la solicitările referitoare la procesul de negociere a Contractului Colectiv de Muncă, informează Blocul Național Sindical (BNS).