Aproape două treimi (62,5%) dintre antreprenori au menţionat creşterea costurilor cu noile obligaţii de conformare pentru e-factura ca principală problemă cu care se confruntă, coroborat cu faptul că foarte mulţi nu au cunoştinţe tehnice, de digitalizare, a anunţat vineri preşedintele Consiliului Naţional al IMM din România (CNIPMMR), Florin Jianu.

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj, în perioada 26 ianuarie - 8 februarie, privind impactul măsurilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi percepţia antreprenorilor în legătură cu provocările pe care le întâmpină.

"Prima întrebare se referă la principalele două probleme pe care le întâmpină în legătură cu e-Factura. Pe primul loc, 62,5% dintre respondenţi au menţionat creşterea costurilor cu noile obligaţii de conformare pentru e-factură, coroborat cu faptul că foarte mulţi dintre întreprinzători nu au cunoştinţe tehnice, nu au cunoştinţe de digitalizare. Este greu să opereze cu aceste noi softuri", a menţionat Florin Jianu, la o conferinţă despre impactul măsurilor fiscale asupra antreprenorilor.

Totodată, el a menţionat că România nu stă foarte bine la ceea ce înseamnă alfabetizare digitală.

"Sigur că apar aceste costuri. Sunt nevoiţi să apeleze la diverse platforme care costă, fie să apeleze la serviciile contabililor care iarăşi costă în plus", a spus Florin Jianu.

Potrivit acestuia, o altă problemă menţionată de 50% dintre întreprinzători este funcţionarea defectuoasă a platformei e-Factura gestionată de ANAF.

"În continuare, mesajul nostru este: dacă statul solicită ceva din partea cetăţenilor, a întreprinzătorilor sau a beneficiarilor de servicii publice, în primul rând ar trebui să-şi facă treaba, să aibă platforme bine puse la punct", a mai spus preşedintele CNIPMMR.

Totodată, el a subliniat că 65,6% dintre întreprinzători menţionează că e-Factura nu-şi atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale.

"De ce? Pentru că tot cei cinstiţi, tot cei oneşti folosesc şi e-Factura. Cei care înainte foloseau factura clasică sau instrumentele clasice se conformează şi pentru noile instrumente. Asta nu înseamnă că reuşim combaterea evaziunii fiscale prin aceste elemente", a adăugat Florin Jianu.

El consideră că responsabilitatea combaterii evaziunii fiscale nu poate fi transferată în totalitate prin elemente de digitalizare la care se aliniază tot întreprinzătorii oneşti.

"Este de remarcat că 40,5% dintre respondenţi au spus că operarea dificilă a platformei (nu este user-friendly) constituie principala problemă în legătură cu e-Factura, menţionându-se ca exemple frecvente: false erori la încărcarea facturilor în e-Factura; interfaţa platformei nu este intuitivă şi nu oferă suficiente informaţii pentru utilizarea şi verificarea facilă a facturilor", arată rezultatele studiului.

De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere se remarcă un număr mare de antreprenori care declară că nu au competenţe digitale sau nu ştiu să utilizeze o platformă informatică.

La întrebarea dacă se consideră că e-Factura îşi atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale, 65,6% dintre antreprenori au răspuns "nu", 18,7% consideră că scopul principal de combatere a evaziunii fiscale este atins parţial, iar 10,2% nu pot aprecia sau nu ştiu. Doar 5,5% dintre respondenţi consideră că îşi atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale.

Totodată, fiind întrebaţi care este în opinia lor măsura principală necesară pentru reducerea evaziunii fiscale, 71,3% dintre respondenţi au menţionat identificarea şi sancţionarea activităţilor economice nefiscalizate, precum şi combaterea şi sancţionarea muncii la negru.

De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere, antreprenorii consideră că pentru reducerea evaziunii fiscale este necesară o diminuare a impozitării, care conduce la o mai mare conformare voluntară, şi controlul societăţilor care raportează pierderi ani la rând.

Întrebaţi care ar fi soluţiile pentru antreprenori, având în vedere problemele întâmpinate cu platforma e-Factura, aceştia au menţionat, printre altele: prelungirea termenului de neaplicare a sancţiunilor până la 31 decembrie 2024 (49,6% dintre respondenţi); realizarea şi prezentarea în mediul online de tutoriale, de către ANAF, cu cele mai des întâlnite probleme şi soluţiile la acestea (24,6%); campanii de informare face to face cu antreprenorii, privind utilizarea e-Factura (12,8%).

"Având în vedere că în cadrul răspunsurilor libere sunt foarte multe care susţin eliminarea e-Factura, coroborat cu răspunsurile privind campaniile de informare, realizarea de tutoriale despre e-Factura, este clar că la nivelul unei părţi importante a întreprinzătorilor nu s-a înţeles utilitatea şi scopul acestei platforme şi sunt necesare acţiuni de explicare a rolului e-Factura", arată cercetarea.

Totodată, 44,5% dintre antreprenori au spus că sunt afectaţi de noile dispoziţii din Codul Fiscal privind sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situaţia deţinerii în mod direct sau indirect a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, la mai multe microîntreprinderi.

Întrebaţi cum este afectată activitatea societăţii de creşterea preţului combustibililor de la 1 ianuarie 2024, ca urmare a măririi nivelului accizelor cu rata inflaţiei, principalele răspunsuri primite au fost: societatea va transfera costurile suplimentare în costul final pentru fabricarea produselor/prestarea serviciilor; se va diminua profitul; creşterea costurilor duce la scăderea competitivităţii societăţii.

Conform cercetării, doar 6,9% dintre antreprenori declară că activitatea lor nu este afectată de creşterea preţului la combustibil.

"Se observă că scăderea competitivităţii companiilor este principalul efect al creşterii preţului la combustibili, având în vedere că transferul costurilor suplimentare în costul final şi scăderea volumului vânzărilor reprezintă tot scăderea competitivităţii", susţin autorii studiului.

În ceea ce priveşte impactul majorării costului RCA în cadrul activităţii societăţii, mai mult de o treime dintre întreprinzători (33,9%) au răspuns că are un impact foarte mare, 25,9% au menţionat un impact mare, rezultând că 59,8% dintre antreprenori sunt afectaţi de creşterea costului RCA. În acelaşi timp, 27,9% au răspuns că impactul este mic, iar 12,5% că nu resimt vreun impact.

Totodată, aproape jumătate dintre respondenţi consideră necesar un control mai mare din partea ASF privind modalitatea de formare a preţului RCA, ca soluţie de limitare a creşterii acestui tarif. Aproape un sfert dintre cei chestionaţi (23,1%) consideră că este necesară o plafonare a preţului RCA, iar 20,7% dintre respondenţi văd ca soluţie înfiinţarea unei societăţi de asigurare de către stat.

"În cadrul răspunsurilor libere se remarcă o cerinţă de eficientizare a funcţionării ASF şi implicarea activă a instituţiilor cu atribuţii de control pe piaţa RCA pentru evitarea cartelurilor/înţelegerilor între societăţile de asigurări", mai arată studiul.

Antreprenorii anticipează că principalele probleme ale pieţei pe care acţionează în următoarele 12 luni vor fi reprezentate de: creşterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate, scăderea volumului vânzărilor, creşterea concurenţei neloiale, o criză a forţei de muncă calificate şi dificultăţi în aprovizionare (materii prime, utilaje, servicii).

Studiul arată că doar 2,3% anticipează că nu vor fi probleme pe piaţa în următoarele 12 luni.

Totodată, întrebaţi care sunt primele 3 măsuri pe care doresc să le implementeze pentru a rezista pe piaţă principalele răspunsuri au fost: reducerea cheltuielilor, diversificarea produselor/serviciilor vândute, reducerea personalului.

Alte măsuri, care au obţinut procente mai mari, au fost: asigurarea finanţării societăţii, digitalizarea şi păstrarea lucrătorilor.

Întrebaţi cum îşi vor asigura, în principal, finanţarea societăţii în perioada următoare, aceştia au menţionat: acordarea de împrumuturi pentru societate din resursele proprii ale antreprenorului, prin accesarea creditelor bancare şi prin accesarea de fonduri europene.

Potrivit cercetării, 19% dintre antreprenori declară că nu au probleme cu finanţarea societăţii.

"Se constată că principalul mod de finanţare a societăţii rămâne împrumutul acordat din resurse proprii, metodă care menţine un grad redus de capitalizare a companiilor, având ca efect greutăţi în obţinerea unui credit bancar (se observă că doar 3,2 % din respondenţi declară că vor mări capitalul social din resurse proprii şi 1,8% vor mări capitalul social prin atragerea de noi asociaţi în societate)", susţin reprezentanţii CNIPMMR.

La sondaj au participat 2.818 de respondenţi. În ceea ce priveşte forma de organizare, respondenţii au fost 77,6% microîntreprinderi, 16,2% întreprinderi mici şi 5,7% întreprinderi mijlocii.

Referitor la domeniul de activitate al respondenţilor, 50% sunt din servicii, 15,4% din comerţ, 9,7% construcţii, 8,5% producţie şi 8,3% HORECA, 6,5% transport şi 1,75 agricultură. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)