Producţia în industria lemnului scade cu 30%, un declin care induce o diminuare de 1% în Produsul Intern Brut (PIB) al României, arată datele publicate, miercuri, de Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn.

Potrivit sursei citate, care face referire la indicii producţiei industriale publicaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2023, în industria lemnului apare o serie neîntreruptă de scăderi faţă de producţia anului anterior, nivelul producţiei atingând un nivel minim, în iulie, de 67,6%.

"O scădere de 30% în industriile bazate pe lemn, având în vedere ponderea directă în economia României de 1,5% din PIB, este atât de mare încât induce ea singură o scădere a PIB-ului României cu 0,5%. Dacă luăm în calcul şi aportul indirect şi indus, influenţa este o scădere mai mare de 1% a PIB-ului României. Şi, proporţional, a veniturilor la bugetul de stat. Conform estimării unui raport PwC, industriile bazate pe lemn contribuie, direct şi indirect, cu un aport de 3 miliarde de euro la bugetul de stat. Criza artificială de resursă de masă lemnoasă, care a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut este una dintre cauze. Am asistat în toamna anului 2022 la o inversiune artificială de preţuri, cu preţuri mult mai mari la lemnul de foc decât la lemnul pentru industrie, cu creşteri generalizate de preţuri induse pe toate segmentele. A urmat o aliniere a preţurilor lemnului pe picior la preţurile pieţei lemnului fasonat şi a lemnului de foc, cu preţuri medii de adjudecare de peste 400 lei/mc ca medie naţională la licitaţiile organizate de RNP - Romsilva, preţuri mai mari cu 250% faţă de preţurile din urmă cu doar 2 ani. De altfel, RNP - Romsilva nu a făcut nimic pentru a detensiona piaţa lemnului prin a oferi volume suplimentare în piaţă, regia a fost unul dintre beneficiarii acestor evoluţii", susţine Cătălin Tobescu, preşedintele AIL - Prolemn.

Specialistul consideră că preţurile prea mari de pe piaţa internă s-au suprapus pe o scădere de preţuri şi o reducere a cererii pe pieţele internaţionale, iar "efectul în industria lemnului a fost devastator".

"Primele luni din 2023 au consemnat scăderi de 10-20% ale producţiei în industria lemnului. În iulie 2023 s-a ajuns la o scădere de 33% faţă de iulie 2022. Cvasitotalitatea contractelor pentru masă lemnoasă pe picior achiziţionată la preţuri mari în toamna anului 2022 au fost reziliate în ultimele luni, volumul reziliat în 2023 fiind estimat la 1,8 milioane de mc, cu impactul implicit în reducerea activităţii în sectorul de exploatare a lemnului. Dar piaţa primară a lemnului a rămas agăţată de preţurile mari, atât pe segmentul lemnului de foc, pe segmentul cherestelei de răşinoase - agăţată de piaţa internă a lemnului pentru construcţii, cât şi pe segmentul cherestelei de foioase - agăţată de industria internă a mobilei. Preţurile la buştean nu au scăzut suficient pentru ca industria lemnului bazată pe exporturi să îşi recapete competitivitatea. Revitalizarea pieţei lemnului de foc, odată cu venirea toamnei, ţine preţurile la un nivel ridicat. Căderea de producţie din industria lemnului continuă. Piaţa primară a lemnului din România s-a restrâns, bazându-se în principal pe consumul de pe piaţa internă", a declarat şeful Prolemn.

Acesta a punctat şi faptul că unul dintre factorii care au influenţat situaţia actuală de pe piaţa lemnului este noul Cod Silvic, document considerat "lipsit de claritate, stufos, fără viziune şi obiective pe linie tehnică, dar care introduce un sistem de sancţiuni penale excesive".

De asemenea, "politicile publice nu adresează agenda reală legată de dezvoltarea economică şi socială, au practic o singură orientare: o luptă populistă, ineficientă şi inadecvată ca mijloace cu fenomenul tăierilor ilegale".

"Ultima evoluţie: modificarea anunţată direct prin publicarea în Monitorul oficial a Metodologiei de organizare şi funcţionare a SUMAL, cu introducerea unei sancţiuni administrative de retragere a statutului de utilizator SUMAL. În fapt, este o sancţionare administrativă extremă, instituită prin ordin de ministru, care conduce practic la limitarea dreptului la muncă pentru categorii largi de personal silvic, din sectorul de exploatare sau industria lemnului, dincolo de regimul contravenţiilor silvice stabilit prin lege. Suprareglementarea atinge cote de neimaginat în orice alt sector de activitate", a subliniat Cătălin Tobescu,

Organizaţia profesională Prolemn a avansat o listă de propuneri care ar putea debloca situaţia din piaţa lemnului şi ar putea opri picajul industriei lemnului: RNP-Romsilva să îşi asume un rol de regulator al pieţei, prin balansarea ofertei poate ţine preţurile resursei de lemn aliniate la indexuri de preţuri internaţionale; tranziţia la lemn fasonat trebuie să prioritizeze vânzarea lemnului din depozite, fără a perturba piaţa cu oferte neconcurenţiale - cum se întâmplă acum inclusiv pe segmentul lemnului de foc; procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice trebuie să devină operativă.

De asemenea, organizaţia susţine că piaţa lemnului de foc nu se poate regla fără o simplificare a punerii pe piaţă a lemnului de pe micile proprietăţi şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, iar sistemul SUMAL trebuie orientat către prima punere pe piaţă, fără interferenţă în latura comercială a activităţilor, cu provenienţa legală definită ca provenienţă din limite geografice legal autorizate; este nevoie de investiţii în eficienţa energetică a utilizării resursei de lemn şi pentru a concretiza principiul utilizării resursei de lemn în cascadă, prioritar în produse de lemn cu valoare adăugată şi perioadă lungă de întrebuinţare.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, Asociaţia numără în prezent 37 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)