România va fi închisă pentru investiţii noi pentru că niciun investitor serios nu va accepta să investească într-o ţară în care trebuie să plătească impozit înainte să-şi recupereze pierderile, a afirmat miercuri Gabriel Biriş, partener la Biriş Goran.

"În primul rând am închis România pentru investiţii, investiţii noi. De investiţii greenfield va trebui să uităm în perioada următoare, pentru că niciun investitor serios nu va accepta să investească într-o ţară în care trebuie să plătească impozit înainte să-şi recupereze pierderile. Iar planurile de investiţii ale companiilor existente, sunt companii mari, şi în industrie, şi în retail, care au planuri de extindere, vor fi puse pe hold. Asta înseamnă că cei care ar fi muncit ca să implementeze investiţiile, că-s constructori, că sunt furnizori de echipamente, de orice, vor vedea că nu mai au contracte", a spus Gabriel Biriş, la dezbaterea profesională digitală: "Şi cu asta ce-am făcut? Efectele pachetului de măsuri fiscale asupra economiei", organizată de Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.

El a declarat că situaţia a fost creată ca urmare a faptului că "bugetul pe 2023 a fost greşit", la Ministerul de Finanţe "s-au umflat veniturile şi s-au angajat cheltuielile", dar veniturile nu aveau cum să se realizeze.

"Eu nu pot să înţeleg de ce România nu se uită la Directiva 1.865, din 2018, care ne-ar permite implementare a taxării inverse erga omnes. Taxarea inversă ar scoate din conducta la care s-a mutat hoţii minimum 6 miliarde de euro", a spus Gabriel Biriş.

Potrivit sursei citate, măsurile care afectează Codul Fiscal ar putea fi împărţite în două, respectiv măsuri care intră în zona de normalitate şi măsuri cu impact negativ.

"Măsurile pe Codul Fiscal le-aş împărţi în două. O să încep cu acelea mai puţin toxice, adică cele pe care le consider într-o zonă de normalitate, şi anume modificările la microîntreprinderi şi anumite modificări în ceea ce priveşte baza de calcul a contribuţiilor sociale la persoanele care obţin venituri din activităţi independente", a spus Gabriel Biriş.

Pe de altă parte, el a declarat că sunt şi modificări toxice, menţionând aici impozitul pe cifra de afaceri şi precizând că este un impozit pe venit.

"Pe ultimii metri, mai mult din discuţii personale decât în urma consultărilor publice, că n-au fost consultări publice, am reuşit să scoatem din baza de calcul a impozitului acesta minim de venit accizele, dar nu şi de exemplu taxa clawback pe care firmele din farma o plătesc şi care este semnificativă. Mă aştept ca introducerea acestui impozit pe venit în zona farma să genereze penurie de medicamente unde taxa clawback e mare, şi mai ales de medicamente gen citostatice şi alte medicamente scumpe pentru tratarea cancerului, unde preţurile sunt impuse. Practic se aplică impozitul la o bază inflatată de nişte preţuri care sunt reglementate. S-a scos însă din sfera de aplicare distribuţia de energie electrică şi gaze, distribuţia şi furnizare, unde era evident că n-avea ce să caute impozitul, pentru că tarifele lor sunt reglementate de ANRE. Deci nişte cârpeli am reuşit să facem pe ultimii metri", a afirmat Gabriel Biriş.

De asemenea, el a făcut referire la impozitul suplimentar de 2% pentru bănci, precizând că acesta va afecta sănătatea sistemului bancar.

"Am văzut alte două chestiuni, dar acum după ce am reflectat un pic, ajung să mă bucure. Şi anume dublarea impozitului suplimentar la bănci, de la 1% la 2% în 2024 şi 2025. De ce mă bucură? Pentru că creşte probabilitatea unei întâmplări precum cea din 2019. Poate 1% nu afecta sănătatea sistemului bancar, dar 2% în mod sigur va afecta. În 2019, să nu uităm că bazat pe opinii, că studii n-am văzut, şi probabil că autorii acestor opinii, impresii, feeling-uri sunt şi la baza modificărilor de astăzi, s-a introdus taxa pe lăcomie. Rezultatul imediat a fost că agenţiile de rating s-au reîntors în România şi au avertizat Guvernul că taxa lăcomie, aşa cum e, pune în pericol stabilitatea sistemului băncilor, asta atrăgând după sine reducerea ratingului de ţară. 1% poate că nu aducea revenirea agenţiilor de rating, dar 2% creşte foarte mult probabilitatea ca această măsură să le explodeze în faţă autorilor. Deci mă bucură. Puteau să facă şi cred că era mai bine dacă o făceau 5%, ca să fie clar că nu funcţionează. Apropo de moralitatea legislaţiei? Băncile astea lacome trebuie taxate? Păi dar ce facem cu toţi providenţii din piaţă? Cu toate IFN-urile, fără să includem aici leasing-ul financiar şi operaţional, cu creditele astea cu buletinul la dobânzi de 500-600% pe an? La ele nu ne uităm că unele dintre ele aparţin unor politicieni. Pentru că impozitul ăsta suplimentar nu se aplică la IFN-uri. Se aplică doar la bănci", a spus Gabriel Biriş.

Totodată, el a menţionat impozitul suplimentar pentru industria de petrol şi gaze, măsură care va afecta Romgaz, Petrom şi Black Sea Oil & Gas. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)