Jumătate dintre satele din România (50%) pot deveni inteligente până în anul 2030, însă rata de digitalizare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităţilor locale, accesul la finanţare şi gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale necesare, susţin specialiştii Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC).

"Când vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud, însă desigur că există multe alte forme de smart village şi sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendinţă europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs şi va depinde de mai mulţi factori, precum: implicarea autorităţilor locale, accesul la finanţare, gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităţilor publice cât şi la nivelul societăţii - a celor care, în cele din urmă, fac parte din "comunităţile inteligente". Cu eforturi susţinute şi investiţii adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din România să devină inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele ţării, ţinând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de iniţiative în peste 140 de comune", susţine Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC, într-un comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

Conform statisticilor, în prezent, proiectele smart sunt tot mai des întâlnite în mediul rural, iar progresele în infrastructura digitală şi creşterea accesului la tehnologie, cu aproape şapte din zece gospodării din mediul rural conectate la internet, au contribuit la această evoluţie.

Proiectele de "smart village" vizează: şcolile - sisteme de învăţământ la distanţă, biblioteci digitale şi programe educaţionale adaptative bazate pe inteligenţă artificială (IA); administraţia locală - servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relaţiei cu cetăţenii şi companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgenţă; infrastructură - iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deşeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă - sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producţiei agricole cu cea de energie alternativă pe acelaşi teren.

"Nu există o limită de tehnologizare pe care o localitate trebuie să o atingă pentru a fi considerată smart. A transforma un sat într-un sat inteligent este despre modul în care tehnologia este implementată şi integrată pentru a îndeplini obiectivele strategice şi pentru a răspunde nevoilor comunităţii. A fi smart nu înseamnă doar tehnologie, este şi despre utilizarea inteligentă a acesteia pentru a îmbunătăţi eficienţa, durabilitatea şi calitatea vieţii. Este totodată şi despre competenţele digitale ale cetăţenilor", a explicat Dumitraşcu.

ARSC subliniază că, în afară de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România are la dispoziţie şi fondurile de coeziune, în actualul exerciţiu financiar, de aproape 30 de miliarde de euro, repartizate pe anumite domenii, inclusiv Programul Operaţional Regional (POR) gestionat de cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR).

"Totodată, ARSC a lansat serviciul de finanţare Smart Finance, prin care autorităţile locale pot obţine fonduri europene şi guvernamentale pentru digitalizarea şi modernizarea localităţilor. Prin acest serviciu, autorităţile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanţare până la asistenţă tehnică post-implementare în comunităţile lor. Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, îmbunătăţirea gestionării deşeurilor, tranziţia spre surse de energie regenerabile sau digitalizarea serviciilor publice sunt doar câteva direcţii prin care se pot atrage fonduri nerambursabile. Drept urmare, comunităţile locale pot beneficia de multiple oportunităţi de finanţare pentru a dezvolta astfel de proiecte, care să le aducă în era digitală, să le facă mai reziliente, mai durabile şi, în final, mai inteligente", se menţionează în comunicatul citat.

În viziunea experţilor, printre tehnologiile care contribuie la tranziţia către comunităţi inteligente se află: senzori IoT (monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului), sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, reţele de distribuţie inteligente, 5G (pentru o conectivitate rapidă şi eficientă), platforme de ticketing digital (aplicaţii mobile pentru transportul public), camere de supraveghere cu IA (pentru securitate şi gestionarea traficului), telemedicină (aplicaţii şi dispozitive pentru consultări la distanţă) şi Big Data (Centre de date pentru analiza şi optimizarea serviciilor publice).

La nivel naţional, sunt peste o mie de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village dezvoltate din anul 2016 până în prezent.

Asociaţia Română pentru Smart City este o organizaţie non-guvernamentală cu peste 300 de membri şi parteneri, înfiinţată în anul 2016, cu scopul de a sprijini dezvoltarea oraşelor inteligente în România. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)