În ştirea cu titlul "Senat/Ţâgârlaş: Asigurarea de protecţie juridică, un element important al dreptului la un proces echitabil", difuzată joi, la ora 10:45, pe fluxul Economic Intern şi pe site-ul www.agerpres.ro, în paragraful nouă, în loc de "Alexandru Ciuncan, vicepreşedinte UNSAR", se va citi corect "Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general UNSAR", conform unei rectificări transmise de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

Reluăm ştirea în forma corectă

Senat/Ţâgârlaş: Asigurarea de protecţie juridică, un element important al dreptului la un proces echitabil

Bucureşti, 13 sep /Agerpres/ - Asigurarea de protecţie juridică este o necesitate şi reprezintă un element important al dreptului la un proces echitabil, iar un asemenea proiect schimbă percepţia asupra accesului la justiţie al cetăţeanului, a afirmat senatorul Cristian Ţâgârlaş, preşedintele Comisiei juridice, la dezbaterea organizată de Senat pentru a pune bazele unui proiect de lege în acest sens.

Potrivit unui comunicat al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), dezbaterea din Senatul României, organizată miercuri, 13 septembrie 2023, este prima iniţiativă care a reunit la aceeaşi masă parlamentari, miniştri, reprezentanţi din piaţa asigurărilor şi avocaţi, pentru a pune bazele unui proiect de lege privind asigurarea de protecţie juridică.

Participanţii la discuţii au agreat în unanimitate utilitatea unui asemenea demers legislativ, care să vină în sprijinul cetăţenilor, după modelul legislaţiei comunitare, implementate cu succes în ţări precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Spania şi Ţările de Jos.

"Asigurarea de protecţie juridică este o necesitate şi reprezintă un element important al dreptului la un proces echitabil. Un asemenea proiect schimbă percepţia asupra accesului la justiţie al cetăţeanului. Pentru dezbaterea de astăzi vă punem la dispoziţie şi o analiză comparativă privind reglementările referitoare la asigurarea juridică în mai multe state europene, pentru a înţelege cum funcţionează aceste modele", a menţionat Cristian - Augustin Niculescu - Ţâgârlaş, preşedintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

La rândul său, Daniel Fenechiu, vicepreşedinte UNBR, a iniţiat acest demers în urma întâlnirii cu delegaţia Baroului Federal German, venită la Bucureşti în aprilie 2023, pentru a discuta despre provocările comune privind exercitarea profesiei de avocat.

"Am iniţiat prima dezbatere în Parlament despre asigurarea de protecţie juridică pentru că, înainte de a avea un proiect de lege, trebuie consultate toate categoriile implicate, cu care să stabilim foaia de parcurs a unui asemenea demers. Reamintesc de întâlnirea cu delegaţia Baroului Federal German la Bucureşti (Bundesrechtsanwaltskammer - BRAK), când am înţeles oportunitatea şi utilitatea unei astfel de iniţiative în România. Sper că vom continua să colaborăm la un text de lege care să ajungă în Parlament, iar în 7 - 8 luni, poate un an, să avem o lege în domeniu", a subliniat Fenechiu.

Pe de altă parte, Robert Cazanciuc, vicepreşedintele Senatului, a subliniat că într-un spaţiu juridic dominat de incertitudine şi de practică neunitară, de lipsă de încredere, o asemenea dezbatere despre asigurarea juridică este binevenită.

"Trebuie să vedem cum poate fi pus în practică un asemenea produs în România", a spus Cazanciuc.

La rândul său, Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România), a arătat că există ţări care au creat un asemenea produs încă din 1911, deci de mai bine de o sută de ani, dar trebuie văzut cum poate fi construit în mod sustenabil.

"Avem o scurtă menţiune în Legea 237/2015 despre existenţa unei asemenea clase de asigurări, asigurarea de protecţie juridică", a adăugat Ciuncan.

Bogdan Ilea, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a remarcat că vorbim despre un domeniu cu totul nou în România.

"Cred că este nevoie de o discuţie şi de o analiză care să pornească de la dreptul comparat şi de la experienţa altor ţări europene. Ministerul Justiţiei va sprijini ca acest demers să se concretizeze într-un instrument normativ, care să răspundă nevoilor tuturor", a punctat acesta.

Totodată, Gerke Witteveen, vicepreşedinte UNSAR, consideră că problema în ţara noastră este deficitul protecţiei cetăţenilor.

"În sistemul judiciar acest lucru este foarte important, de aceea cred că modelul din alte ţări poate fi introdus şi în România. Asigurarea de protecţie juridică are un rol social important şi avocaţii pot avea, de asemenea, un rol important", a menţionat Gerke Witteveen.

Traian Briciu, preşedintele UNBR, a punctat faptul că dacă o asemenea iniţiativă e sustenabilă din punct de vedere economic şi dacă e folosită cu pricepere ar putea să răspundă într-un mod neaşteptat unei mari probleme, anume aceea că în România justiţia este ultimativă, nu preventivă.

"În realitate, soluţia prin care justiţia poate scăpa de presiunea din sistem nu este de a ţine pasul cu procesivitatea crescută. Soluţia este justiţia preventivă, care ulterior conduce la formula în care durata proceselor şi numărul acestora să fie cât mai avantajoasă pentru cetăţean şi pentru sistemul judiciar", a precizat Traian Briciu.

În opinia lui Ion Dragne, decanul Baroului Bucureşti, asigurarea de protecţie juridică ar permite accesul mai facil la justiţie al oamenilor, deci rezultatul bun se va materializa în persoana justiţiabililor, pe care suntem datori să-i protejăm.

"Din altă perspectivă, cred că e un produs bun pentru toată lumea şi ar acoperi o hibă pe care sistemul judiciar românesc încă o are, anume asistenţa juridică în etapele speciale ale procesului civil: recurs, contestaţie în anulare şi revizuire, în care CCR a decis că nu mai este obligatorie asistenţa juridică prin avocat. Prin acest nou mecanism, justiţiabilul ar avea acces la avocat", a precizat Ion Dragne.

La dezbaterea din Senatul României au fost prezenţi, printre alţii, vicepreşedintele ASF România, Cristian Roşu, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Alin Chiţu, şi Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. De asemenea, au mai participat senatorul Nicoleta Pauliuc şi deputaţii Olivia Diana Morar, Cristina Trăilă, Gabriel Andronache şi Ioan Cupşa, precum şi reprezentanţii la nivel de Board ai principalelor 7 societăţi de asigurare din România: Omniasig, Allianz, Generali, Groupama, NN, Asirom şi Uniqa. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică)