Condiţiile financiare pe plan internaţional vor fi mai puţin favorabile pentru ţările care au nevoie de finanţare masivă, iar de aceea este obligatoriu ca România să aibă un mers clar de consolidare fiscală/bugetară, fie şi gradual, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în analiza "Regulile fiscale în UE şi România", postată pe pagina de internet a instituţiei.

"Condiţiile financiare pe plan internaţional vor fi mai puţin favorabile pentru ţările care au nevoie de finanţare masivă. De aceea, este obligatoriu ca România să aibă un mers clar de consolidare fiscală/bugetară, fie şi gradual. Ea are avantajul că face parte din UE, că beneficiază de resurse europene considerabile în perioada 2022-2027, că PNRR a venit la momentul oportun. Vremurile vor fi în continuare dificile şi este nevoie de fler şi curaj în gestionarea unor situaţii, trade-off-uri extrem de complicate, nu lipsite de dureri. Schimbarea de climă, evoluţii demografice, impactul tehnologiilor noi (ce pot amplifica şomaj structural) vor încorda bugetele publice. Cu atât mai mult este nevoie de conduită fiscală/bugetară chibzuită şi vizionară", arată Daniel Dăianu.

El menţionează că pentru Romania lucrurile sunt destul de clare în sensul că în 2020, înainte de izbucnirea pandemiei, era singura ţară din UE sub incidenta procedurii de deficit excesiv (EDP). Cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB în 2019, cel mai mare din UE (aşa cum era şi deficitul primar al bugetului public, peste 3% din PIB), calea de urmat nu putea fi decât o corecţie fiscală de realizat în câţiva ani. Pandemia a întrerupt acest proces, a accentuat deficitul bugetar structural la peste 7% din PIB în 2020.

Potrivit analizei, miza enormă acum este de a reduce deficitul cash şi cel ESA (metodologie europeană) în jur de 3% din PIB în 2024 admiţând că nu va interveni un şoc advers de mare amploare, care să oblige la o nouă gradualizare a ajustării fiscale/bugetare. Datoria publică era, la finele lui 2021, sub 50% din PIB, o cifră respectabilă în tabloul european (UE) - media în zona euro este circa 90% din PIB. Problema este însă deficitul bugetar, care este cel mai înalt pe partea structurală între ţările din regiune, probabil în UE. Acest deficit face nesustenabilă datoria publică, consideră Daniel Dăianu.

În plus, potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, situaţia balanţei externe este şi ea complicată. Cehia Ungaria, Polonia au balanţe externe mult mai confortabile, au chiar surplusuri. Astfel, Dăianu afirmă că tandemul nefavorabil deficit bugetar-deficit de cont curent explică de ce costul finanţării României pe piaţa locală şi pe cea externă este mai înalt faţă de Cehia, Polonia, Ungaria (ţările cu care ne comparam îndeobşte).

"Pentru România, discuţiile care privesc o adaptare a regulilor fiscale în UE au relevanţă, dar nu schimbă datele chestiunii noastre fiscale în mod fundamental. Corecţia fiscală/bugetară este o obligatorie! Este necesar să subliniem din nou că ajustarea fiscală şi capacitatea de a răspunde la şocuri adverse viitoare implică o creştere substanţială a veniturilor fiscal/bugetare. Cum arată date ale CE (Eurostat), ale OCDE (vezi şi ultimul studiu privind România), ale FMI etc, România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuţii) din UE: circa 27% din PIB faţă de o medie în UE de 40% din PIB. Creşterea veniturilor fiscale/bugetare, consolidarea bugetară (realizarea de deficite bugetare mici, sustenabile, echilibrarea balanţei externe, sunt necesare şi pentru intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb (EMR2) şi apoi aderarea la zona euro. Absorbţia de resurse europene (Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi Cadrul Financiar Multianual) este vitală pentru restructurarea şi modernizarea economiei noastre (pentru tranziţia verde) şi, nu în cele din urmă, pentru atenuarea efectului contracţionist al inevitabile corecţii fiscale. Este ceea ce Consiliul Fiscal a subliniat în mod sistematic în documentele sale", spune Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că inflaţia mult crescută în a doua parte a lui 2021 şi persistenţa ei, peste tot în lume, 'cutremurul' provocat de preţurile la energie, modificări structurale în economii, dereglări în lanţurile de aprovizionare, un context geopolitic cu multe riscuri şi pericole îngreunează copios misiunile guvernelor şi băncilor centrale. Chiar dacă politicile monetare vor rămâne acomodative judecate fiind prin prisma ratelor reale negative, ele nu au cum să nu se întărească. Iar acest proces a început, are loc în Europa, în România.

Potrivit analizei, pandemia a fost al doilea mare şoc pentru economiile europene după criza financiară izbucnită în 2008. A urmat, în 2021, şocul preţurilor la energie, care a dus inflaţia anuală (IPC) la niveluri inimaginabile cu puţin timp în urmă - peste 7% în SUA, medie de peste 5% în zona euro, peste 6% în Germania, 7-8% în Cehia, Polonia, România, Ungaria în decembrie 2021. Pentru amortizarea socului pandemic, care a indus şi închiderea parţială temporară a economiilor (lockdown), au fost suspendate regulile fiscale în UE până în 2021, cu prelungire în 2022. Din 2023 regulile fiscale ar trebui să fie din nou în funcţiune. Înainte de şocul pandemic era o dezbatere intensă privind regândirea cadrului fiscal în UE în lumina lecţiilor crizei financiare.

De asemenea, Dăianu precizează că discuţia privind adaptarea regulilor fiscale la noile circumstanţe este în toi şi interesează şi România, chiar dacă ţara nu face parte încă din zona euro.

"Consiliul Fiscal European, o instituţie de analiză a politicilor bugetare în UE independentă şi care cooperează cu Comisia Europeană, numeroşi analişti, pledează de ani buni pentru o regândire a cadrului de reguli fiscale; în esenţă este vorba de: Crearea unei capacităţi fiscale comune permanente, care să permită Uniunii Monetare şi Economice să amortizeze şocuri adverse puternice. Această capacitate fiscală comună ar trebui să fie finanţată prin resurse bugetare proprii, prin emisiuni de obligaţiuni comune. Asistenţa acordată unui stat membru al UE ar fi condiţionată de conformarea cu regulile fiscale. Simplificarea cadrului de reguli: a/existenţa unei ancore prin limita datoriei publice; b/dinamica cheltuielilor bugetare (ca obiectiv operaţional) care să ţină cont de o traiectorie credibilă/fezabilă de corecţie a datoriei publice şi de condiţii specifice naţionale; c/existenţa clauzei generale de derogare (escape clause), care să fie activată în urma unei analize independente credibile. Protejarea cheltuielilor care susţin creşterea economică; este vorba de investiţii, deşi definirea investiţiilor este o arie vagă şi nu necontroversată (ex: cheltuielile pentru educaţie sunt investiţii?)", se spune în analiză.

Dăianu precizează că NGEU (Planul european de redresare şi rezilienţă) creează, fie şi temporar, o capacitate fiscală la nivelul UE (se are în vedere probabil şi că, finalmente, toate statele din UE vor face parte din zona euro). Există o dezbatere aprinsă privind "temporaritatea" acestei capacităţi fiscale, fiindcă ea implică transferuri de resurse şi de bonitate de la ţările mai puternice economic către ţările cu economii mai fragile. Ţările "fiscal virtuoase" (în general ţările nordice) nu văd cu ochi buni o permanentizare, în timp ce ţările cu datorii mai mari pledează pentru capacitate fiscală nu temporară. Sunt şi propuneri de creare a unei Agenţii Fiscale Europene (o trezorerie europeană, European Debt Agency), care să emită obligaţiuni comune şi care să preia din operaţiunile de acum ale BCE şi să creeze o piaţă de obligaţiuni comune, se mai arată în documentul citat.

Preşedintele Consiliului Fiscal menţionează că dezbaterile vor continua întrucât interesele statelor din UE nu sunt simplu de conciliat, după cum reiese şi din declaraţii ale comisarului Paolo Gentiloni şi ale altor oficiali. "Cert este că din 2022 vor avea loc reduceri de deficite bugetare, care vor fi mai vizibile în anii următori", subliniază Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)