România este în prezent o economie mult mai mare decât în 2008, însă are o datorie publică mai ridicată și vulnerabilități diferite, într-un context financiar global mai dificil, la 18 ani de la prăbușirea Lehman Brothers, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.

Conform unui comunicat al companiei, la 15 septembrie 2008 s-a produs momentul-cheie al crizei financiare globale, care a avut originea în segmentul riscant al pieței imobiliare americane și s-a extins ulterior la nivel mondial. Falimentul băncii de investiții Lehman Brothers a fost urmat de o contracție abruptă a creditării, o recesiune severă, scăderi generalizate pe piețele de capital și intervenții fără precedent ale băncilor centrale și guvernelor.

În Europa, criza financiară a fost urmată de criza datoriilor suverane, iar Grecia și alte state au avut nevoie de asistență financiară din partea FMI, BCE și Comisiei Europene. Băncile din Spania au primit, de asemenea, asistență prin mecanismele europene.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, sistemul financiar este în prezent mai bine capitalizat, mai atent supravegheat și mai pregătit să facă față unei crize bancare, însă regulile mai stricte au contribuit la migrarea finanțării în afara intermedierii bancare tradiționale.

După criza din 2008, s-au extins masiv entități precum fondurile de capital privat (private equity), fondurile speculative (hedge funds) și furnizorii de credit privat, generând un sector care a ajuns la 256,8 trilioane de dolari în 2024, potrivit Financial Stability Board, arată reprezentantul XTB.

'Fondurile care oferă credit privat nu pot oferi finanțare pe termen lung neacoperită decât din surse de finanțare pe termen scurt, iar entitățile non-bancare pot utiliza un efect de levier dincolo de cel disponibil băncilor. În vremuri liniștite, profiturile sunt multiplicate. În perioade agitate, riscurile sunt puternic amplificate', explică acesta, în comunicat.

În opinia sa, sectorul non-bancar reprezintă în prezent una dintre marile vulnerabilități ale sistemului financiar. În România, economia a suferit o recesiune severă după criza financiară, cu scăderi de peste 15% în doar doi ani, iar recuperarea a durat peste șapte ani. Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, TVA a crescut cu cinci puncte procentuale, iar prețurile locuințelor au scăzut cu peste 50% față de maxime.

Indicele bursier BET a pierdut peste 80%, iar deprecierea leului a creat probleme pentru persoanele care aveau credite în euro și franci elvețieni. Consecințele crizei s-au resimțit timp de mai mulți ani, limitând potențialul de creștere al economiei.

În prezent, contextul dobânzilor este diferit, după o perioadă îndelungată în care băncile centrale au menținut dobânzi reduse și au stimulat creditarea și aprecierea activelor financiare. Reapariția inflației a determinat însă o schimbare de perspectivă, iar creșterea costurilor de îndatorare și preocupările privind finanțele publice au amplificat riscurile.

PIB-ul României este în prezent de 3,8 ori mai mare decât în 2008, iar salariul mediu brut este de 6,2 ori mai mare. În același timp, datoria publică raportată la PIB este de aproape cinci ori mai mare, iar finanțarea deficitelor bugetare este mai dificilă într-un context de dobânzi ridicate la nivel european și global, potrivit analizei XTB.

'Economia mai mare, mai complexă și structura diferită a deținerilor de capital sunt de luat în seamă, dar nu oferă un scut impenetrabil', avertizează Claudiu Cazacu.

Potrivit acestuia, ratingul suveran al României se află 'inconfortabil, cu doar o treaptă deasupra celui nerecomandat pentru investiții', iar vulnerabilitățile ar deveni relevante dacă situația economică internațională s-ar deteriora.

În 2026, nivelul ridicat al îndatorării publice și private la nivel global reprezintă o sursă de preocupare, la fel ca și concentrarea burselor pe câteva companii majore din domeniul tehnologiei și inteligenței artificiale.

'Dacă în 2008 în centrul problemelor au stat băncile, în 2026 sistemul non-bancar are o poziție de neinvidiat în privința riscurilor sistemice. Încrederea și lichiditatea sunt strâns legate între ele', conchide reprezentantul XTB România. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)