Administrația Bazinală de Apă Jiu a plătit aproximativ 10 milioane de lei către Romsilva din cauza unor erori și întârzieri legate de proiectul de apărare împotriva inundațiilor a municipiului Craiova, iar raportul Corpului de Control a fost trimis Parchetului General, a declarat, vineri, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu.

'Am cerut această conferință pentru a putea să vă dăm concluziile raportului Corpului de Control pe situația de la ABA Jiu - Administrația Bazinală Jiu, pe proiectul de apărare împotriva inundațiilor a municipiului Craiova. Vorbim de o investiție importantă, care trebuia să cuprindă mai multe lucrări de consolidare a unor diguri. Protejarea comunităților împotriva inundațiilor este un deziderat și o prioritate, tocmai de aceea realizarea unui proiect cu respectarea întregii legislații, cu obținerea tuturor documentelor este, de altfel, o misiune clară pentru toate administrațiile bazinale. Controlul realizat de către Corpul de Control a scos la iveală un lanț de erori și de întârzieri, măsurători cadastrale greșite, documentații recepționate, deși erau făcute măsurătorile greșit, lucrări începute înainte să fie clarificat regimul terenurilor pe care s-au făcut lucrările respective. Consecința directă? Administrația Bazinală Jiu a aruncat pe fereastră aproximativ 10 milioane de lei în pagube plătite către Romsilva', a menționat Diana Buzoianu.

Aceasta a avertizat că situația poate genera în continuare costuri pentru ABA Jiu.

'Ce a descoperit mai exact Corpul de Control? Administrația Bazinală Jiu s-a apucat să facă lucrări la un dig care avea rol de securitate împotriva inundațiilor. Nu a făcut măsurătorile corecte, nu a calculat exact care erau terenurile pe care urma să consolideze acele diguri, au făcut documente prin care au cerut să fie făcute exproprieri în zone în care nu era făcută lucrarea și, din contră, în zone în care erau făcute lucrările, nu s-a cerut scoaterea terenului din fondul forestier. Astfel, la mai bine de opt ani distanță de la momentul în care au început să fie făcute măsurătorile, construcția a fost realizată, dar fără să fie scos terenul respectiv de sub dig, să fie scos din fondul forestier, să fie expropriat, motiv pentru care, Administrația Bazinală Jiu a ajuns ca în anul 2026 deja să plătească facturi de 10 milioane de lei dintr-un buzunar în altul. Practic, mutăm banii din buzunarul unei instituții publice în buzunarul altei instituții publice pentru că suntem într-o situație absolut aberantă în care autoritățile s-au chinuit timp de mai bine de opt ani de zile să facă niște măsurători și nu au fost capabile să facă asta', a adăugat Buzoianu.

Ea a prezentat și principalele nereguli identificate în documentația tehnică a proiectului.

'În 2018, Administrația Bazinală Jiu a încheiat un contract cu o firmă care avea obligația să măsoare topografic zona în care s-a creat digul respectiv. Măsurătorile au fost realizate, măsurătorile au fost recepționate, pentru acele măsurători s-a plătit o sumă de aproximativ 64.000 de lei, documentația însă era complet greșită, plină de erori', a explicat ministra Mediului.

Buzoianu a subliniat că, în baza acestei documentații, a fost inițiată ulterior o Hotărâre de Guvern privind coridorul de expropriere.

'Asta nu i-a oprit pe reprezentanții Administrației Bazinale Jiu să recepționeze bunul respectiv și, în baza acelei documentații, să înceapă să inițieze o hotărâre de Guvern care aproba, de fapt, coridorul de expropriere. Hotărârea de Guvern a fost aprobată în 2022, dar pentru că terenurile nu au fost identificate corect, în 2023, când a venit o altă firmă care trebuia să pregătească toate documentele pentru exproprierea efectivă, această firmă nu a mai putut nici până în ziua de astăzi să realizeze documentele și să reușim astfel să expropriem terenurile respective. Sigur, pentru firma care din 2023 a avut, timp de aproximativ 3 ani de zile, prelungiri constante prin acte adiționale, Administrația Bazinală Jiu nu a cerut niciodată niciun fel de despăgubire, nu a aplicat niciun fel de sancțiune contractuală', a menționat Buzoianu.

Ministra Mediului a prezentat și situația terenului din fondul forestier pe care a fost realizată lucrarea.

'Garda Forestieră, care în 2023 a descoperit că digul respectiv se afla de fapt pe fond forestier, a luat o decizie de a emite o documentație care însemna o ocupare temporară timp de 90 de zile pe acel teren forestier, urmând să fie dată scoaterea din fondul forestier a terenului respectiv. Garda Forestieră, așa cum arată și raportul Corpului de Control, a făcut asta cu încălcarea legislației, pentru că lucrările de dig sunt lucrări absolut esențiale, critice, sunt reglementate specific și legea din România spune foarte clar că, pentru obiectivele de interes național, ocuparea temporară trebuia să fie reglementată pe întreaga perioadă de execuție și pe întreaga perioadă a execuției obiectivului în calcul, adică pentru digul respectiv trebuia să fie scos temporar, pe întreaga perioadă a existenței digului, respectivul teren din fondul forestier. Pentru că Garda Forestieră a aplicat legea greșit, a dat o altă decizie, după aceea Ocolul Silvic a descoperit că, după trecerea termenului de 90 de zile, brusc aveau de recuperat prejudicii, au început să curgă prejudiciile respective și, în 2025, au cerut o factură de 1,9 milioane de lei pentru 2 hectare din Fond Forestier Proprietate Publică, 3,8 milioane de lei prejudiciul pentru Fondul Forestier Proprietate Privată și nu mai puțin de 15.000 de lei pentru fiecare zi în care terenul respectiv nu era scos din fond forestier', a explicat sursa citată.

Buzoianu a arătat că raportul Corpului de Control evidențiază două probleme majore la ABA Jiu. Pe de-o parte, este vorba de neglijență în ceea ce privește gestionarea portofoliului de investiții, iar pe de altă parte inspectorii au descoperit nereguli care nu au mai fost însă sancționate din cauza neasumării deciziei.

'Ce ne scoate raportul Corpului de Control în ceea ce privește Administrația Bazinală Jiu sunt două aspecte. Pe de-o parte, faptul că este o neglijență uriașă în ceea ce privește gestionarea portofoliului de investiții. A construi un dig în urmă cu opt ani de zile, a începe să faci măsurători acum opt ani de zile și, în 2026, să nu fii capabil să spui pe ce terenuri ai construit digul și să plătești pentru această neglijență 10 milioane de lei din buzunarul instituției - este o neglijență care nu poate să fie trecută cu vederea. Al doilea aspect este că, într-adevăr, avem și o problemă sistemică de raportare la controale, pentru că inspectorii și-au făcut în mare parte controalele și au descoperit nereguli care apoi nu au mai fost sancționate în practică din lipsa de decizie, de asumare a măsurilor care trebuiau să fie impuse de către conducerea Administrației Bazinale Jiu. În acest context, am trimis raportul Corpului de Control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție', a precizat Buzoianu.

În context, ministra Mediului a solicitat sancționarea disciplinară a persoanelor responsabile.

'Am cerut ca, în următoarele două luni, Apele Române să ia absolut toate măsurile necesare pentru sancționarea disciplinară a șefului Serviciului de Investiții din cadrul Administrației Bazinale Jiu, conducerii ABA Jiu, persoanelor responsabile pentru aplicarea sancțiunilor care erau dispuse în urma controalelor, care nu au mai ajuns apoi niciodată să fie aplicate. Mesajul este unul foarte clar: nu putem să întoarcem ochii la o risipă, milioane de lei aruncați pe fereastră dintr-o neglijență catastrofală și nu putem să bifăm controale făcute, nereguli identificate și apoi nicio sancțiune, de fapt, aplicată în practică', a mai spus Diana Buzoianu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)