Noul deziderat al Politicii Agricole Comune (PAC) - o agricultură mai prietenoasă cu clima - reprezintă un obiectiv pe care fermierii, inclusiv cei români, nu ezită să-l atingă, deşi ceea ce denunţă ei este calea prin care se poate ajunge acolo, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

"O agricultură mai respectuoasă cu planeta reprezintă şi un deziderat al producătorilor români deoarece producţiile lor depind în mare măsură de evoluţia vremii. Vremea fierbinte sau excesiv de ploioasă nu duce decât la diminuarea veniturilor şi, într-un final, la abandonarea activităţilor lor, odată cu încurajarea migraţiei. Deşi Uniunea Europeană şi fermierii împărtăşesc acelaşi obiectiv, ei nu sunt neapărat de acord cu privire la modul de a-l atinge. Luaţi exemplul cărnii. Creşterea animalelor este o activitate prea poluantă, conform birocraţilor europeni. Prin urmare, Uniunea doreşte să limiteze acest tip de activitate. În loc de două vaci la hectar, ar fi permisă doar una. Prima consecinţă: mai întâi o diminuare a activităţii crescătorilor de bovine cu efecte directe asupra investiţiilor şi capacităţii de returnare a creditelor. Apoi, fermierii care furnizează materii prime pentru furajele animalelor vor avea mai puţine pieţe, deci contracte mai mici. În fine, dacă reducem producţia de carne, de la cine o vom cumpăra? Evident că vom cumpăra dacă avem cu ce, de la producătorii din celălalt capăt al planetei, fără însă a cunoaşte neapărat calitatea produsului. Şi nu sunt sigur că ajutorul european va fi suficient pentru a acoperi acest deficit", a subliniat Daniel Botănoiu într-o declaraţie pentru AGERPRES privind provocările noii Politici Agricole Comune pentru fermierii români.

Acesta afirmă că fermierii care se luptă deja să facă rost de bani riscă să-şi vadă veniturile diminuate şi mai mult, în condiţiile în care vor trebui să investească în echipamente sau produse fitosanitare mult mai scumpe, iar cetăţeanul este cel care riscă să plătească indirect factura "dacă vrea să păstreze în farfurie alimente de calitate şi la un preţ corect".

Potrivit sursei citate, energia este responsabilă pentru 77,01% dintre emisiile de gaze cu efect de seră din UE în 2019, iar dintre acestea transportul reprezintă aproximativ o treime. "Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură contribuie cu 10,55%, procesele industriale şi utilizarea produselor cu 9,10%, iar gestionarea deşeurilor cu 3,32%. Emisiile din UE în funcţie de substanţa poluantă reprezintă CO2 - 80%, Metan - 11%, protoxid de azot - 6%, iar hidroflorocarburi - 3%. Agricultura, datorită fotosintezei plantelor, este primul captator de CO2", afirmă şeful AFR.
 

Politica Agricolă Comună sprijină aproape şapte milioane de beneficiari din toate ţările Uniunii Europene. În exerciţiul financiar 2021, au existat aproximativ 6,4 milioane de beneficiari ai sprijinului pentru venit, 3,3 milioane de beneficiari ai măsurilor de dezvoltare rurală şi 120.000 de beneficiari ai sprijinului oferit de măsurile de piaţă.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

România are alocată prin PAC suma de 21,65 miliarde euro pentru perioada 2021- 2027: Pilonul I - 13,6 miliarde euro, din care pentru măsurile de piaţă - 363 milioane de euro, şi Pilonul II - 6,9 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. La această sumă se adaugă finanţările prin mecanismul Next Generation EU, în valoare de 700 de milioane de euro.

Din alocarea totală, pentru Planul Naţional Strategic în perioada 2023-2027 rămâne strict suma de 15,9 miliarde euro, a spus Botănoiu.

Astfel, începând din ianuarie 2023 urmează să fie puse în aplicare obiective mai ambiţioase în materie de mediu şi climă, aliniate la obiectivele Pactului Verde European - "Green Deal", respectiv un set de iniţiative şi politici prin care Comisia Europeană şi-a propus să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei şi poluării, până în 2050.

"Se spune că banii europeni vor fi distribuiţi 'mai echitabil', în special către fermele familiale mici şi mijlocii şi către tinerii fermieri. Acest lucru le va permite să ţină seama de condiţiile locale şi să se concentreze asupra performanţei, spun reprezentanţii Comisiei Europene. Fiecare stat membru UE, inclusiv România, va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune (PAC) pe următorii 5 ani. Fermierii şi alţi beneficiari de fonduri europene, prin noua Politică Agricolă Comună (PAC), vor trebui să respecte o serie întreagă de cerinţe minime 'mai ambiţioase', pentru a primi sprijin, respectiv condiţii sociale şi ecologice la fondurile europene. Statele membre trebuie să aloce programelor ecologice cel puţin 25% din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit, ceea ce corespunde unui total de 48 de miliarde euro din bugetul plăţilor directe. Cel puţin 35% din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei şi bunăstării animalelor", a explicat Daniel Botănoiu.
 

În ceea ce priveşte flexibilitatea în acordarea fondurilor UE, noua PAC va introduce un nou mod de lucru, în cadrul căruia fiecare stat membru va elabora un Plan strategic naţional care să descrie modul în care vor fi îndeplinite obiectivele acestei politici, precum şi obiectivele Pactului Verde, astfel cum sunt descrise în strategia "De la fermă la consumator" şi în strategia din domeniul biodiversităţii.

Potrivit sursei citate, noua PAC se va axa pe performanţă şi pe norme mai simple la nivelul UE, iar un raport anual privind performanţa urmează să fie prezentat Comisiei de către statele membre începând cu 2024, însoţit de o reuniune anuală de evaluare.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Noua PAC menţine o orientare generală către piaţă, fermele din UE funcţionând în conformitate cu semnalele pieţei, profitând în acelaşi timp de oportunităţile din afara UE care decurg din comerţ. Va fi introdusă o nouă rezervă pentru agricultură, în vederea finanţării măsurilor de piaţă în cazul unor crize, cu un buget anual de minimum 450 de milioane de euro", a adăugat el.

În ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic (PNS) al României, Botănoiu afirmă că acesta arată bine "pe hârtie", are numeroase comunicări cu beneficiarii, dar trebuie urmărit cum va fi finalizat "în practică". "Acolo se vede gradul de realizare, după gradul de mulţumire al celor din sectorul agroalimentar românesc", susţine preşedintele AFR.
 

Astfel, pentru noul PNS, una dintre principalele modificări ale fişei de intervenţie vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai uşor materia primă în procesare. Principala modificare a intervenţiei vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro.

De asemenea, sunt avute în vedere investiţiile în procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare şi produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene; condiţionarea, procesarea şi marketingul produselor agricole şi pomicole în afara exploataţiei prin intermediul formelor asociative; creşterea eficienţei energetice pentru unităţile de procesare existente.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Consultarea online a oferit tuturor partenerilor posibilitatea de a contribui cu propria experienţă la îmbunătăţirea sectorului, la elaborarea unui PNS care să ofere instrumentele necesare valorificării şi integrării producţiei, precum şi asigurării unui flux continuu de aprovizionare a pieţei cu produse la standarde adecvate", a adăugat şeful AFR.

În opinia sa, România va avea valabil PNS-ul începând cu data de 1 ianuarie 2023, chiar dacă Comisia Europeană a anunţat că până la 5 ianuarie 2021, nouă state membre, printre care şi România, nu au trimis planurile naţionale.

"Planul Naţional Strategic permite producătorilor români să aibă acces la banii europeni în perioada 2021-2027. Comisia Europeană a confirmat că nouă state membre, printre care şi România, nu au trimis, până la 5 ianuarie 2021, planurile naţionale. Aceste documente, care detaliază felul în care fiecare ţară va utiliza fondurile din Politica Agricolă Comună, trebuie să fie trimise Comisiei, apoi negociate şi aprobate până la finalul anului 2022 pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Consider, cunoscând capacitatea de lucru a noului ministru, că acest termen poate fi respectat şi că Romania va avea valabil PNS-ul începând cu data de 1 ianuarie 2023", susţine acesta.

El a explicat că s-au întârziat foarte mult negocierile pe Regulamente la nivelul instituţiilor europene, pentru că din Parlamentul European au venit foarte multe lucruri legate de ambiţiile de mediu şi climă. De aceea, negocierile au fost "foarte dure şi au întârziat".

"Acest lucru a făcut ca regulamentele de bază să fie gata la data de 10 decembrie 2021, iar de aici trebuiau să fie scrise Regulamentele secundare, pe baza cărora se defineşte noul PNS. În paralel, România trebuia să elaboreze Programul Naţional Strategic. Dar cum capacitatea de administrare şi de dialog a fostului ministru a fost aproape de 7%, ne aflăm unde ne aflăm", a punctat Botănoiu.

În ceea ce priveşte oportunităţile şi riscurile pentru fermierii români legate de strategia "Farm to Fork" ("De la fermă la furculiţă" n.r.), şeful AFR precizează că aceasta sugerează un mod liniar de gândire şi de aceea ar trebui să se numească: "De la fermă la furculiţă şi înapoi", pentru că nu se referă doar la agricultură, ci şi la climă, mediu, sănătate, digitalizare, competitivitate, conservarea resurselor şi locuri de muncă locale şi regionale.
 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Strategia europeană 'De la fermă la furculiţă' există. Pentru a descrie un sistem durabil şi rezistent, numele ales este în opinia mea incomplet. Acesta este motivul pentru care cred că această strategie trebuia să se numească: 'De la fermă la furculiţă şi înapoi'. 'De la fermă la furculiţă' încă sugerează un mod liniar de gândire. Ciclurile stau la baza unui sistem natural, iar economia ar trebui să se bazeze şi pe cicluri industriale în viitor, inclusiv pe agricultură. Între timp, consumatorii europeni au devenit mai pretenţioşi cu privire la calitatea alimentelor pe care le consumă şi acest lucru era de aşteptat. Vor mâncare suficientă şi de calitate. Consumatorii se aşteaptă la o mai mare transparenţă şi o trasabilitate mai bună. În acest sens, o mai bună etichetare care să indice efectele consumului alimentelor respective asupra sănătăţii omului şi asupra mediului joacă un rol important în promovarea unor alegeri mai informate pentru cumpărători. Consider că este necesară o transformare radicală a sistemului nostru alimentar pentru a face societatea noastră mai durabilă şi mai rezistentă. În plus, implicaţiile sociale, economice şi de mediu nu trebuie trecute cu vederea", subliniază Daniel Botănoiu.

Acesta a menţionat că are în vedere şapte principii fundamentale pentru "o economie durabilă, rezistentă şi circulară", iar acestea pot şi ar trebui să fie uşor de aplicat.

"Există crearea de valoare. Agricultura trebuie să fie recompensată în mod corespunzător pentru contribuţia pozitivă pe care o poate aduce la atenuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, menţinerea locurilor de muncă, păstrarea tradiţiilor. De asemenea, un sistem de recoltare trebuie să fie holistic. De exemplu, o nouă strategie intersectorială ar trebui să ducă la adoptarea unei abordări interdisciplinare şi colaborative. Un alt principiu vizează eliminarea deşeurilor. Mai degrabă, este necesar să ne bazăm pe două cicluri: ciclul biologic şi ciclul tehnologic. Trebuie avut grijă să se asigure că alimentele sunt parte integrantă a unui ciclu biologic şi că nutrienţii sunt returnaţi în sol. Totodată, sănătatea şi bunăstarea sunt o parte integrantă a ciclului şi a agriculturii şi de aceea trebuie să promovăm crearea impactului pozitiv asupra sănătăţii oamenilor şi naturii. Reducerea impacturilor negative nu este considerată singura metoda suficientă pentru dezvoltarea durabilă", a adăugat preşedintele AFR.

Nu în ultimul rând, el a menţionat că sistemele circulare şi agricole sunt de natură regenerativă. Acestea menţin şi îmbunătăţesc serviciile ecosistemice şi promovează biodiversitatea, diversitatea soluţiilor în toate aspectele tehnice, economice, socio-culturale şi de mediu.

"Promovarea biodiversităţii este un element important al sistemului. Sunt, de asemenea, încurajate soluţiile locale şi de solidaritate, sunt favorizate comunităţile cooperante şi lanţurile valorice locale. Legătura dintre agricultură şi amprenta ecologică nu trebuie abordată într-un sens negativ, ci mai degrabă concentrându-se pe rolul extrem de important al agriculturii în îmbunătăţirea semnificativă a biocapacităţii unui anumit teritoriu. Permite ecosistemelor să producă materiale benefice din punct de vedere biologic şi să absoarbă deşeurile produse de om în condiţiile actuale. Potenţialul de îmbunătăţire a biocapacităţii este în general subestimat şi cu siguranţă nu este promovat sau recompensat. Un sistem alimentar rezistent şi durabil nu ar trebui doar să reducă amprenta ecologică a alimentelor noastre, ci şi să aducă o contribuţie pozitivă la atenuarea schimbărilor climatice. Solul, de exemplu, este un absorbant de carbon foarte eficient şi poate contribui, de asemenea, în mod pozitiv la biodiversitate. Prin urmare, o strategie 'de la fermă la dus şi înapoi' nu se referă doar la agricultură, ci şi la climă, mediu, sănătate, digitalizare, competitivitate, conservarea resurselor şi locuri de muncă locale şi regionale", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)