Reforma sistemului de pensii şi reforme fiscale, componenta 1 a Pilonului III ("Creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii") din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), are un buget iniţial de negociere de 110 milioane de euro, potrivit textului PNRR publicat vineri.

Potrivit documentului, componenta prevede, printre altele, asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat, elaborarea şi adoptarea proiectului de act normativ care să determine corectarea disfuncţiilor şi inechităţilor dintre diferite categorii de beneficiari şi recalcularea a circa 5 milioane de dosare de pensii conform noului act normativ, prin finanţarea de resurse suplimentare pentru realizarea în termen a evaluării dosarelor de pensii şi recalcularea acestora.

Alte reforme descrise pentru această componentă sunt dezvoltarea infrastructurii IT, prin digitalizarea operaţiunilor necesare în relaţia cu asiguraţii şi cu pensionarii şi prin dezvoltarea soluţiilor de software care să asigure cerinţe minime de funcţionalitate şi securitate. Astfel, se vor putea crea premisele de adaptare a pensiilor aflate în plată la modificări de natură legislativă cu posibile recalculări. Asta va duce la o predictibilitate a viitoarelor obligaţii de plată din bugetul asigurărilor sociale, cu o perspectivă de realizare a simulărilor individuale pentru viitorii pensionari, creând premisele unui management responsabil.

În ceea ce priveşte reformele fiscale, componenta are în vedere revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit şi impozitelor pe proprietate şi dezvoltarea serviciilor sau implementarea de noi servicii în vederea sprijinirii reducerii poverii administrative, eficientizarea şi prioritizarea cheltuielilor publice.

Printre problemele identificate în sistemul de pensii, în textul PNRR se menţionează că modificările aduse sistemului de pensii în ultimii ani au condus la o destabilizare bugetară şi probleme majore în asigurarea sustenabilităţii financiare a obligaţiilor bugetare (bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat), cu impact inclusiv asupra ratingului de ţară.

De asemenea, textul PNRR constată existenţa unor diferenţe între pensiile aflate în plată pentru femei şi bărbaţi, momentul pensionării, tipul de muncă prestată, precum şi o serie de aspecte legate de perioadele de cotizare diferenţiate, ceea ce implică necesitatea stabilirii unei noi formule de calcul şi posibilitatea recalculării acestor pensii. Sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire şi de durata scăzută a vieţii profesionale.

Nu în ultimul rând, digitalizarea sistemului de administrare a pensiilor, precum şi de management al contribuţiilor populaţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat (pilonul I de pensii) este redusă. România este în procedură de deficit excesiv şi are nevoie de diverse reforme atât în domeniul creşterii veniturilor bugetare, cât şi în ceea ce priveşte optimizarea cheltuielilor bugetare.

Ca şi implicaţii orizontale, "Reforma sistemului de pensii şi reforme fiscale" contribuie parţial cu 100% la tranziţia digitală prin finanţarea unor servicii electronice şi aplicaţii guvernamentale şi respectă integral principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul, potrivit textului PNRR.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

VIDEO Ghinea: Pe langă investiţii, PNRR este despre reforme; fără reforme, cu bani nu rezolvi totul