Funcționarii publici și personalul contractual din casele de pensii nu pot fi transformați în responsabili pentru deficiențele sistemice ale recalculării pensiilor, susține Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), într-un comunicat remis joi AGERPRES.

'Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii - FNSSM, organizație sindicală afiliată la Blocul Național Sindical și reprezentativă pentru funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, a luat act de informațiile apărute în spațiul public cu privire la constatările Curții de Conturi referitoare la calcularea și recalcularea drepturilor de pensie.
Potrivit informațiilor publicate, auditul Curții de Conturi a evidențiat existența unor diferențe atât în plus, cât și în minus în stabilirea unor drepturi de pensie, iar în ceea ce privește acordarea unor punctaje mai mici decât cele cuvenite au fost menționate suspiciuni referitoare la aproximativ 2,2 milioane de beneficiari. FNSSM subliniază că această cifră trebuie tratată cu rigoarea necesară, întrucât reprezintă o estimare rezultată din procedurile și extrapolările utilizate în cadrul auditului, iar existența unei erori trebuie verificată concret în fiecare dosar', se arată în comunicat.

Sindicaliștii atrag atenția că, în cazul în care verificările ulterioare confirmă existența unui număr atât de mare de situații în care drepturile au fost calculate incorect, o asemenea amploare nu poate fi explicată prin presupuse greșeli individuale și independente ale funcționarilor publici și personalului contractual din casele teritoriale de pensii.

'O problemă care se manifestă la o asemenea scară trebuie analizată, înainte de toate, din perspectiva funcționării sistemului administrativ și informatic în ansamblul său. Problemele sistemului informatic nu pot fi imputate personalului de execuție', susțin aceștia.

În acest sens, FNSSM arată că, din informațiile prezentate public rezultă că raportul Curții de Conturi a identificat inclusiv deficiențe ale sistemului informatic utilizat pentru recalcularea pensiilor. Astfel, au fost semnalate situații în care datele existente anterior recalculării nu ar fi fost preluate integral, precum și dificultăți ale sistemului informatic în delimitarea corectă a unor stagii de cotizare necesare stabilirii punctelor de stabilitate.

'Aceste aspecte sunt esențiale atunci când se discută despre răspundere. Funcționarii publici și personalul contractual din casele teritoriale de pensii nu au proiectat aplicațiile informatice, nu au stabilit arhitectura acestora, nu au decis momentul introducerii lor în exploatare și nici termenele în care trebuiau recalculate milioane de dosare. Aceștia au avut obligația de a aplica legea utilizând aplicațiile, bazele de date, procedurile și instrucțiunile administrative puse la dispoziție de instituție. Nu poate fi imputată unui funcționar public sau unui membru al personalului contractual o eroare care își are cauza în nepreluarea unor date, în funcționarea necorespunzătoare a unei aplicații informatice ori într-o deficiență a procesului administrativ pe care persoana respectivă nu o putea controla', se mai arată în comunicat.

În plus, sindicatul spune că implementarea Legii nr. 360/2023 a reprezentat una dintre cele mai ample operațiuni administrative derulate vreodată în sistemul public de pensii, fiind necesară recalcularea a aproximativ 5 milioane de pensii, iar această activitate nu s-a desfășurat separat de atribuțiile curente ale caselor teritoriale de pensii.

'Funcționarii publici și personalul contractual au trebuit să gestioneze în continuare stabilirea unor noi drepturi, recalculările solicitate de beneficiari, pensiile de limită de vârstă, pensiile anticipate, pensiile de urmaș, pensiile de invaliditate, petițiile, relația directă cu pensionarii, punerea în executare a hotărârilor judecătorești și celelalte atribuții prevăzute de lege. FNSSM a semnalat în mod repetat nefuncționalitatea sistemului informatic, volumul foarte mare de muncă, deficitul de personal și necesitatea dimensionării structurilor teritoriale în raport cu numărul real al beneficiarilor și al dosarelor gestionate. În aceste condiții, este incorect ca administrația să stabilească termene extrem de scurte, să pună în sarcina personalului procesarea unui volum fără precedent de dosare, să utilizeze aplicații informatice care ulterior se dovedesc a prezenta deficiențe, iar ulterior întreaga responsabilitate să fie transferată asupra persoanei care a lucrat efectiv în sistem', conform documentului.

Practic, Federația respinge prezumarea unei culpe colective a personalului din casele teritoriale de pensii numai pentru că auditul identifică diferențe sau disfuncționalități într-un număr foarte mare de dosare.

'Simpla existență a unei diferențe între cuantumul stabilit inițial și cel rezultat în urma unei verificări ulterioare nu demonstrează automat culpa persoanei care a instrumentat dosarul. Trebuie identificată cauza reală: eroarea de operare, dacă există, datele incomplete, migrarea defectuoasă a informațiilor, aplicația informatică, instrucțiunile primite, interpretarea normelor juridice sau procedura stabilită la nivel instituțional. Răspunderea individuală trebuie dovedită. Ea nu poate fi dedusă automat din existența unei deficiențe administrative', subliniază FNSSM.

Nu în ultimul rând, FNSSM consideră necesară o precizare și în ceea ce privește informațiile apărute în presă referitoare la plata sporului de confidențialitate.

'În situațiile avute în vedere de Federație, acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești unui număr de 33 de salariați din toate casele de pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii. Instituțiile publice au obligația de a pune în executare hotărârile judecătorești obligatorii. Prin urmare, dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia', precizează sindicaliștii.

Așadar, subliniază FNSSM, este necesară delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii.

'Funcționarii publici și personalul contractual nu pot deveni 'vinovații de serviciu' pentru modul în care a fost organizată și implementată o reformă legislativă pe care nu ei au conceput-o. Totodată, FNSSM consideră că orice situație în care un pensionar a primit un drept inferior celui prevăzut de lege trebuie verificată și remediată. Apărarea drepturilor pensionarilor și apărarea funcționarilor publici și personalului contractual nu se exclud. Pensionarii au dreptul la calcularea corectă a pensiilor, iar funcționarii publici și personalul contractual au dreptul să nu răspundă pentru deficiențe informatice, administrative sau organizatorice care nu le sunt imputabile', transmite Federația.

Raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale Casei Naționale de Pensii Publice la data de 31.12.2024, publicat recent de Curtea de Conturi, arată că instituția a supraevaluat rezultatul patrimonial aferent bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetului de stat, ca urmare a diminuării cheltuielilor cu suma de 10,57 milioane de lei, prin efectuarea de plăți pentru beneficiari pentru care nu s-a stabilit cuantumul pensiei pentru limită de vârstă.

De asemenea, raportul a indicat supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie pentru limită de vârstă, în sumă estimată de 548.821 lei, acordate de către unele case teritoriale de pensii ulterior datei decesului beneficiarilor, contrar prevederilor legale.

Auditorii au identificat, totodată, și supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 71,1 milioane de lei, precum și subevaluarea acestora cu suma estimativă de 230,36 milioane de lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, recalculate eronat în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, prin preluarea, de către unele case teritoriale de pensii, a unor punctaje anuale mai mari sau mai mici decât cele cuvenite, contrar legislației în vigoare.

Raportul notează și subevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 311,75 milioane de lei, respectiv supraevaluarea acestora cu suma de 2.561 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă calculate eronat.

În context, Curtea de Conturi a publicat și o serie de recomandări pentru îndreptarea erorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)