Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) se întreabă care este calitatea muncii pe care o vor putea presta absolvenţii de liceu, în contextul în care, în fiecare an, jumătate dintre aceştia nu iau examenul de bacalaureat, a declarat miercuri secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan.

"E clar că inteligenţa artificială şi provocările aduse de inteligenţa artificială vor schimba radical piaţa muncii în perioada următoare. (...) Când ai an de an 50% absolvenţi de liceu fără bacalaureat şi fără nicio altă competenţă, atunci punem întrebarea: ce fel de locuri de muncă, şi care e calitatea muncii pe care aceşti tineri o vor putea presta?", a declarat Nicolae Cristian Pârvan, la o dezbatere privind calitatea şi precaritatea locurilor de muncă din România.

Pe de altă parte, reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România a atras atenţia asupra unui studiu realizat în SUA, potrivit căruia mai mult de jumătate din locurile de muncă pe care le vor ocupa tinerii din şcolile americane nu s-au inventat încă.

"Apar tot felul de lucruri care afectează calitatea muncii, calitatea vieţii, dar pe care trebuie să le anticipăm, pentru că mişcările vor fi foarte rapide şi de multe ori radicale. Amintesc un studiu american care stipula că peste 65% din locurile de muncă pe care le vor avea cei care se află în perioada de formare în Statele Unite nu există încă. Deci viitoarele lor locuri de muncă nu există încă în perioada în care ei se formează. Este clar că acest fenomen naşte o creştere a clivajului între oameni competenţi şi oameni mai puţin competenţi, evident cu consecinţele materiale expuse", a apreciat Cristian Pârvan.

Secretarul general al AOAR a subliniat că, pentru ca locurile de muncă să fie de calitate, acestea trebuie să se reflecte în PIB, deci să fie locuri de muncă de înaltă calificare.

"Este clar, calitatea locurilor de muncă înseamnă în primul rând Produs Intern Brut, pentru că dacă ai locuri de muncă de calitate înseamnă că valoarea adăugată a muncii respective contribuie mai mult la creşterea Produsului Intern Brut şi a resurselor bugetare. Un exemplu care ne place nu ne place, o să-l vedeţi pe informaţiile care circulă: creşterea formidabilă a locurilor de muncă de calitate, respectiv competenţă, în Ungaria, care înregistrează pe această bază exporturi de peste 100 de miliarde de euro şi are excedent comercial. În asta se traduce în final calitatea locurilor de muncă şi se răsfrânge asupra întregii populaţii, pentru că tot ceea ce se prezintă şi în studii şi văd că preocupă Europa şi ar trebui să ne preocupe şi pe noi, în primul rând, este cum îmbunătăţim calitatea locurilor de muncă, însă nimeni nu spune sursa locurilor de muncă. Ce fel de locuri de muncă asigurăm în România? Mă refer la faptul că locurile de muncă, pentru a reduce şi gradul de sărăcie, trebuie să fie locuri de muncă de cât mai înaltă calificare. Dacă rămânem tributari numai unor activităţi ce implică doar calificări reduse putem să discutăm despre ce salarizare şi protecţie doriţi", a adăugat Cristian Pârvan.

Acesta a caracterizat creşterea salariului minim care a avut loc în România drept una agresivă, care are deja efecte prin scăderea locurilor de muncă în anumite industrii.

"Provocarea mea cea mai simplistă este: dacă vă deschideţi un magazin la scara blocului la care locuiţi şi angajaţi doi vânzători, ce salariu le daţi? Şi răspunsul unanim a fost 'salariul minim pe economie'. S-a mărit salariul minim şi nimeni n-a putut contesta, nici patronatele nu s-au opus creşterii salariului minim. Creşterea agresivă a salariului minim deja începe să se arate: azi era o informaţie, o ultimă informaţie cum că numărul de locuri de muncă din industria pielăriei s-a redus cu 50% în doi ani. Per ansamblu, ceea ce îngrijorează mediul de afaceri şi ar trebuie să îngrijoreze pe toată lumea este că industria, cu care noi ne-am fălit ani de zile, de la 26% a ajuns la 23% şi are doi ani consecutivi, 2018 şi 2019, în care industria şi-a redus ponderea în PIB", a menţionat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)