Produsul Intern Brut în trimestrul II 2018 este mai mare cu 1,4% faţă de trimestrul anterior, iar raportat la perioada similară din 2017 a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), remis vineri AGERPRES.

În semestrul I 2018, PIB a urcat, comparativ cu semestrul I 2017, cu 4,0%, pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 232,583 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de trimestrul I 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul II 2017. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 458,979 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,2% faţă de semestrul I 2017.

Produsul Intern Brut - serie brută - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 218,775 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de trimestrul II 2017.

PIB estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 399,289 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,0% faţă de semestrul I 2017.

Potrivit INS, la creşterea PIB, în semestrul I 2018 faţă de semestrul I 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,0%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,3%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,8%), cu o pondere de 20,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,8%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,9% la formarea PIB, au contribuit cu +0,9% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 9,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,5%, contribuind cu 3,4% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecinţă a creşterii cu 6,5% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 9,6%.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Cu toate acestea, joi, 6 septembrie, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, a anunţat la conferinţa "2018 Investor Days 2018" că Fondul Monetar Internaţional ia în considerare modificarea prognozei de creştere economică pentru România din acesta an de la 5,1% la 4-4,5%.

"Pentru acest an noi avem o proiecţie de 5,1%, oficial, creştere a PIB-ului, dar aceasta va fi revizuită în octombrie şi pe baza celor mai recenţi indicatori. Decelerarea semnificativă a activităţii economice în prima jumătate a anului va fi probabil în jurul a 4-4,5%", a spus Alejandro Hajdenberg.

Acesta a subliniat că proiecţia pe termen lung de creştere economică, de 3-3,5%, va fi păstrată.

Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)