Îndatorarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei s- a menţinut în 2023 pe o tendinţa ascendentă,dar ritmul de creştere s- a redus la 4% (raport BNR)

Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare şi a populaţiei s-a menţinut anul trecut pe o tendinţa ascendentă, dar ritmul de creştere s-a redus semnificativ, la 4%, comparativ cu 9% în anul 2022 şi cu 12% în 2021, conform Raportului anual 2023 publicat joi de Banca Naţională a României.
Astfel, la finalul anului 2023, nivelul îndatorării a ajuns la 705,6 miliarde lei, în timp ce indicatorul îndatorare/PIB s-a diminuat cu 2,7 puncte procentuale, până la 45,5% din PIB.
"Creşterea îndatorării din ultimul an s-a datorat în special instituţiilor financiare autohtone, această evoluţie fiind susţinută, pe de o parte, de continuarea efortului guvernamental de sprijinire a creditării bancare şi, pe de altă parte, de creşterea rolului instituţiilor financiare nebancare. Spre deosebire de creditarea internă, cea de la nerezidenţi s-a menţinut relativ constantă, dar se remarcă o modificare importantă de dinamică în structura acesteia. Astfel, împrumuturile externe oferite de instituţii financiare au înregistrat o creştere moderată de 3%, după scăderi repetate în anii anteriori (-8% în anul 2022, -6% în anul 2021 şi -1% în anul 2020). Aceste evoluţii au fost însoţite de o scădere uşoară a împrumuturilor de la companiile nerezidente de natura ISD (-1%)", explică BNR în raport.
Potrivit sursei citate, inversarea marjei dintre ratele de dobândă la creditele externe relativ la cele interne acordate în euro explică doar într-o mică măsură aceste evoluţii, mai puţin de 10% din majorarea împrumuturilor externe fiind determinată de către sectorul companiilor nefinanciare. O altă explicaţie constă în creşterea accesului populaţiei la produse financiare de natura creditării oferite prin aplicaţii digitale de instituţii financiare europene fără prezenţă fizică în România.
La nivel sectorial, firmele s-au finanţat în egală măsură de la nerezidenţi şi instituţii financiare rezidente, evoluţiile din perioada post-pandemică evidenţiind creşterea importanţei creditării bancare autohtone în defavoarea celei de natura ISD.
Astfel, 42% din îndatorarea companiilor nefinanciare reprezintă credite de la instituţiile de credit din România (în creştere cu 1,7 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului anterior şi cu 5,7 puncte procentuale faţă de decembrie 2019). Creditul de tip ISD s-a redus la 43% din total (de la aproximativ 45% în decembrie 2022 şi decembrie 2019).
În schimb, populaţia s-a finanţat preponderent de la instituţii de credit autohtone (88%). Începând cu a doua jumătate a anului 2023, se constatat, însă, o accelerare a finanţării populaţiei de la instituţii financiare nerezidente.
"Aceste finanţări sunt, în general, de valori mici, iar ponderea în îndatorarea totală este pentru moment destul de redusă (1,3%). Cu toate acestea, există o serie de factori care indică posibile acumulări de riscuri ce reclamă o monitorizare atentă a acestui fenomen. În primul rând, creşterea rapidă a importanţei creditului extern şi numărul relativ mare de persoane care au optat pentru un astfel de credit, într-un interval scurt de timp, arată o cerere substanţială pentru această finanţare din partea populaţiei. În al doilea rând, accesul facil la produsele de creditare şi cadrul mai puţin strict de reglementare pot conduce la supraîndatorarea debitorilor vulnerabili (cu venituri reduse)", precizează BNR.
Banca Naţională semnalează că evoluţiile economice mai puţin favorabile din anul 2023, comparativ cu anul anterior, s-au reflectat şi în situaţia financiară a firmelor. Astfel, cele mai importante firme au raportat, în prima jumătate a anului 2023, scăderea profitului net (-12,6%) şi reducerea rentabilităţii capitalului cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu situaţia înregistrată în prima jumătate a anului 2022. Indicatorul datorii/capital s-a menţinut însă la 1,4, iar cel privind lichiditatea generală a scăzut uşor la valoarea de 120%.
Raportul mai arată că populaţia a continuat să economisească într-un ritm susţinut în anul 2023. Deţinerile de active financiare s-au majorat cu 1% în 2023 (variaţie anuală, în termeni reali), în timp ce ponderea acestora în total active a urcat la 63% (+1 punct procentual comparativ cu anul 2022).
"Aceste evoluţii au fost susţinute de fondurile de pensii private şi de programele de emisiune de titluri de stat 'Tezaur' şi 'Fidelis'", menţionează sursa citată.
Depozitele au continuat tendinţa ascendentă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu celelalte active financiare (4,7%, în termeni reali, în anul 2023). Analiza în structură arată o diminuare importantă a ponderii depozitelor la vedere în favoarea celor la termen (-8 puncte procentuale, până la 48% în decembrie 2023).
Calitatea portofoliului de credite acordate sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îmbunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării.
Astfel, rata creditelor neperformante s-a diminuat la 2,33% la finalul anului 2023 (-0,32 puncte procentuale faţă de valoarea la decembrie 2022). În cazul portofoliului corporativ, rata de neperformanţă a scăzut la minim istoric de la introducerea noii definiţii de către EBA, la 3,8% în decembrie 2023, în timp ce în cazul sectorului populaţiei, aceasta a depăşit uşor pragul de 3%. În structură, se observă o deteriorare a calităţii creditelor în cazul creditelor cu garanţie de stat acordate companiilor şi a celor aferente firmelor din sectorul serviciilor, dar valorile s-au menţinut la un nivel gestionabil (2,5% în cazul creditelor cu garanţie de stat şi 4,8% în cazul creditelor acordate companiilor din sectorul serviciilor)
Probabilitatea de nerambursare la finalul anului 2023, conform IFRS 9, a scăzut cu 0,4 puncte procentuale pentru debitorii cu grad mai scăzut de risc (valoare a indicatorului datorii/capital sub 2), dar a crescut cu 0,3 puncte procentuale pentru cei cu grad mare de risc (valoare a indicatorului datorii/capital peste 2). În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, instituţiile de credit au consemnat, de asemenea, o creştere a probabilităţii de nerambursare pentru creditele ipotecare. Astfel, pentru creditele ipotecare standard, probabilitatea medie s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale în intervalul decembrie 2022 - decembrie 2023.
Calitatea portofoliului de credite ipotecare a continuat să se situeze la un nivel scăzut, dar în uşoară creştere comparativ cu anul anterior, ratele de neperformanţă ajungând la 1,3% în cazul creditelor "Prima casă"/"Noua casă" şi la 1,8% în cazul creditelor ipotecare standard în decembrie 2023.
"Caracteristicile debitorilor arată, de asemenea, un nivel redus de risc. Astfel, gradul median de îndatorare a debitorilor care au accesat credite ipotecare standard în anul 2023 a fost de 35%, mult sub valorile înregistrate înaintea ultimei modificări privind gradul de îndatorare din anul 2019 (44%, în anul 2018)", adaugă BNR. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Românii au investit 719 milioane de lei în titluri de stat, prin subscrieri online pe Ghiseul.ro
Românii au investit 719 milioane de lei în titluri de stat, prin subscrieri online pe Ghiseul.ro, peste 35.000 de cetățeni folosind, într-o lună, platforma online pentru a cumpăra titlurile Tezaur, a anunțat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Tezaur la un click distanță. Românii au investit deja 719 milioane de lei în titlu
Lupu (Holstein.ro), despre febra aftoasă: Dacă vom avea 15 % dintre animale în ferme omorâte, pierderile vor depăși un miliard de euro
România va pierde peste un miliard de euro dacă vor trebui ucise 15% dintre efectivele de animale, în cazul în care febra aftoasă va pătrunde la noi în țară, a declarat, marți, directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein.ro, Ionuț Lupu. 'Dacă vom avea 15% dintre animalele care sunt în momentul de față &ici
Târg de Florii în curtea Ministerului Agriculturii, din 10 aprilie
Producători și procesatori care dețin atestate de produse tradiționale și produse obținute conform unei rețete consacrate, montane sau sunt înregistrați pe sisteme de calitate europene vor participa, începând de joi, 10 aprilie, până sâmbătă, 12 aprilie, la Târgul de Florii, care se va desfășura în curtea MADR. Evenime
Autoritățile statului, date în judecată pentru că nu iau măsurile necesare pentru prevenirea febrei aftoase
Pro Agro și crescătorii de bovine au dat în judecată Guvernul României, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și toate autoritățile care ar trebui să ia măsuri de prevenție în cazul febrei aftoase, pentru a impune instanța acțiunile necesare, dacă statul nu este cap
Stanciu (eMAG): Practicile incorecte ale companiilor chineze includ stabilirea de prețuri iluzorii și manipularea pieței
Președintele executiv al companiei eMAG, Iulian Stanciu, a acuzat, marți, la o dezbatere de specialitate, practicile anticoncurențiale ale companiilor și firmelor din afara Uniunii Europene, în special din China și Turcia, și a cerut asigurarea unor condiții de concurență echitabile și aplicarea eficientă a legislației. 'Conform unei analize, î
DISB2025/Bărgăoanu (SNSPA): Dezinformarea, propaganda și atacurile cibernetice fac parte din războiul pentru influență geopolitică
Dezinformarea, propaganda, campaniile de influență ostilă, atacurile cibernetice, informațiile cibernetice, recoltarea de date reprezintă tactici folosite în războiul pentru influență geopolitică, a declarat, marți, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, Alina Bărgăoanu, decan la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA).
Daraban (CCIR): România trebuie să își consolideze structura de securitate alături de partenerii europeni
România trebuie să își consolideze structura de securitate alături de partenerii europeni, prin creșterea investițiilor în industria de apărare, aceasta reprezentând nu numai o necesitate strategică, ci și o oportunitate economică semnificativă pentru companiile românești, susține președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCI
Peste jumătate dintre români, nevoiți să-și îmbunătățească competențele pentru a nu-și pierde locul de muncă(sondaj)
Peste jumătate dintre români au fost nevoiți să-și îmbunătățească competențele pentru a nu-și pierde locul de muncă sau pentru a putea avansa în carieră, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare Bestjobs. 'Mai exact, 58% dintre respondenți au declarat că au fost nevoiți să își îmbunătățească competențele de mai m
Alocațiile pentru copii, indemnizațiile și pensiile vor ajunge la beneficiari înainte de Paște
Alocațiile pentru copii, indemnizațiile, pensiile și toate celelalte drepturi sociale vor ajunge la beneficiari înainte de Sărbătorile Pascale, sumele urmând să fie virate până în 17 aprilie 2025, informează Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Potrivit unei
ANRE consolidează mecanismul de furnizare de ultimă instanță pentru gaze naturale
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei consolidează mecanismul de furnizare de ultimă instanță pentru gaze naturale și transformă mecanismul temporar într-un sistem permanent prin care toți furnizorii de ultimă instanță vor prelua, prin rotație lunară, locurile de consum ale clienților rămași fără furnizor de gaze naturale.
DISB2025/Chirițoiu: Investițiile în infrastructură sunt active strategice în România
Investițiile în infrastructură sunt active strategice iar mecanismul care analizează implicațiile achiziției de active în România asupra securității naționale funcționează bine, a declarat, marți, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. 'Investițiile în infrastructu
Grindeanu: La sfârșitul acestei săptămâni semnăm contractul pentru ultimul lot din Autostrada Transilvania
Contractul pentru ultimul și cel mai valoros lot din Autostrada Transilvania, cel de la Poarta Sălajului la Nușfalău, va fi semnat la sfârșitul acestei săptămâni, a anunțat, marți, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. 'La sfârșitul acestei săptămâni vom semna ultimul lot și cel mai valoros lot, ca și sumă, de pe Autostrada Tr
România, membră în Comisia de Statistică ONU pentru un nou mandat de 4 ani
România a obținut un nou mandat de membru în Comisia de Statistică ONU, cel mai prestigios for al statisticii globale, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS). 'După un mandat activ al României în calitate de membru al Comisiei de Statistică ONU în perioada 2016-2019, la un interval de 6 ani, l
Ministrul Mediului: În vecinătatea Bucureștiului și în alte zone există încă fenomenul incendierilor ilegale de deșeuri
Fenomenul incendierilor ilegale de deșeuri există, încă, în vecinătatea Bucureștiului, dar și în alte zone, în acest sens fiind nevoie de soluții inovative pentru supraveghere, dincolo de eforturile Gărzii Naționale de Mediu din ultimii ani, a declarat, marți, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet. El a
DISB2025/Istvan-Lorant Antal: Digitalizarea în domeniul energiei este o provocare imensă, dar este esențială
Digitalizarea în domeniul energiei este o provocare imensă, dar este esențială și un accent major trebuie pus pe ceea ce înseamnă securitate cibernetică, a declarat, marți, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Istvan-Lorant Antal.