Bucureştiul a rămas foarte mult în urmă din perspectiva energiei, ca infrastructură, iar una dintre cauze este faptul că sunt multe instituţii şi decizia se ia foarte greu şi de multe ori nu există dialog, a declarat, joi, Claudiu Creţu, director general al Elcen.

"Bucureşti, din păcate, a rămas foarte mult în urmă din perspectiva energiei, ca infrastructură. Una dintre cauze este faptul că Bucureşti înseamnă şapte primari şi foarte multe instituţii. Decizia se ia foarte greu şi, ştim cu toţii, de multe ori nici măcar nu există dialog. Situaţia în 2024 înseamnă două CET-uri din 1964-1966, deci energie ineficientă, reţeaua, nu mai vorbim. Ştim cu toţii situaţia de criză prin care am trecut şi trecem, până când vom reuşi să modernizăm atât reţeaua de termoficare, cât şi CET-urile", a spus Creţu, la o conferinţă pe teme de energie, organizată în cadrul Smart City Industry Awards.

El a adăugat că în prezent există posibilitatea de finanţare, prin Fondul pentru modernizare, şi există proiecte pregătite ce vor fi depuse anul acesta pentru a fi finanţate şi pentru a fi puse în funcţiune în următorii trei, patru ani, maximum cinci, pentru că din 2030 nu se mai finanţează gaz în Uniunea Europeană.

"Suntem într-o cursă contra timp şi în această cursă foarte important este dialogul. (...) Se poate face treabă prin dialog, se poate face treabă prin cooperare, se poate face treabă cu specialişti la masă, niciodată uitându-te la un telefon la care nu răspunde nimeni. Avem proiecte de investiţii în CET-uri noi, vor fi hidrogen ready, vor fi flexibile şi este foarte important din perspectiva sistemului energetic naţional, pentru că, din ce în ce, energia verde înseamnă dezechilibre şi este nevoie de echilibrare. Vom avea stocare de energie pe amplasamentul fiecărui CET, pentru că ne interesează inclusiv să fim locul unde autobuzele şi microbuzele electrice să se încarce la capăt de reţea. Şi aici, iarăşi, este nevoie de cooperare", a precizat directorul Elcen.

El a semnalat că această transformare trebuie să fie făcută integrat, cu soluţii digitale integrate.

"Nu mai putem funcţiona ca în anii '60 - '80. Trebuie să ajungem la automatizare, la soluţii inteligente, la soluţii care se iau în timp real. Este nevoie de această viteză şi flexibilitate", a afirmat Claudiu Creţu.

Acesta a mai menţionat că, în afară de CET-uri, se lucrează, în paralel, împreună cu Departamentul de Energie al Statelor Unite, pe studiul de fezabilitate privind introducerea energiei geotermale.

"Resursa există şi putem acţiona mai departe. Aşa cum am spus, mai departe, hidrogen, stocare de energie şi un subiect foarte important, dar care nu ţine neapărat de noi, dar putem ajuta, ci ţine de Primăria Generală, de primării etc. este acea discuţie raportată la biomasă, soluţii inteligente privind deşeurile, aşa cum au şi alte oraşe civilizate din Vest. Am văzut cu ochii mei o asemenea instalaţie în centrul oraşului Copenhaga, am văzut astfel de soluţii în multe alte oraşe. Deci, e momentul ca şi Bucureşti să facă ceva în acest sens şi să folosim toate resursele inteligent. Pentru aceasta este nevoie de dialog, este nevoie de o viziune integrată. Este nevoie ca stakeholderii, însemnând companii, primărie generală, primăriile de sector, să stea la aceeaşi masă, să fie racordaţi la aceeaşi strategie, viziune integrată şi, mai ales, partea de execuţie, grafică, follow -up. Asta înseamnă management. Nu mai avem timp să acţionăm haotic şi nu mai e timp doar de declaraţii politice, ci este nevoie de acţiune pentru a avea un oraş smart", a punctat Claudiu Creţu.

A VIII-a ediţie a Galei Smart City Industry Awards, eveniment organizat de Asociaţia Română pentru Smart City, s-a desfăşurat joi, având ca temă "Conectivitate şi Accesibilitate în Comunităţile Inteligente". AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Dumitraşcu (ARSC): În România avem peste 1.300 de proiecte şi iniţiative smart city şi smart village

* Burduja: Mi-aş dori să văd că România, după 34 de ani, trece la următorul nivel