INS: Venitul brut realizat de salariaţii cu contract de muncă şi program complet a ajuns la 6.190 lei, în octombrie 2022

Venitul brut realizat de salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 6.190 lei, cu peste o pătrime mai mult faţă de salariul brut de bază (4.895 lei), a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS).
Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 au realizat venituri brute în intervalul 3.001 - 6.000 lei.
Veniturile brute realizate de salariaţii femei au fost mai mici decât cele realizate de salariaţii bărbaţii cu circa 300 de lei. Veniturile brute cele mai ridicate au fost realizate de salariaţii din grupele de vârstă 30 - 44 ani.
Potrivit INS, numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 4,505 milioane, din care 46,8% femei.
Repartizarea pe activităţi economice relevă faptul că majoritatea salariaţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022, şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (20,7%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).
Salariaţii bărbaţi au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii (14,6% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport şi depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi).
Peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ au fost femei.
Grupele majore de ocupaţii în care au lucrat cei mai mulţi salariaţi bărbaţi au fost cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - GM8, respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi - GM 7 (circa 17,5% din numărul salariaţilor bărbaţi, pentru fiecare grupă majoră de ocupaţii în parte).
Salariaţii femei au activat cu preponderenţă ca specialişti în diverse domenii de activitate - GM2 (28,5% din numărul salariaţilor femei) sau ca lucrători în domeniul serviciilor - GM5 (20,6% din numărul salariaţilor femei).
Pe grupe de vârstă, contingentul cel mai numeros (79,8% din numărul salariaţilor, respectiv 3,594 milioane de persoane) s-a situat în intervalul 30-59 ani. Grupele de vârstă 15-24 ani, respectiv 60 ani şi peste au fost aproape în mod egal reprezentate (6,1%, respectiv 5,7% din numărul salariaţilor).
În grupa de vârstă preponderentă (30-59 ani) s-au regăsit 78,0% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 81,8% dintre salariaţii femei.
Salariul brut de bază cu care au fost încadraţi salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 4.895 de lei.
Venitul brut realizat ca urmare a remunerării în funcţie de anumite caracteristici şi/sau performanţe salariale (în funcţie de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază, la 6.190 de lei.
Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 au realizat venituri brute în intervalul 3.001-6.000 lei. În acest interval de venituri brute realizate s-au situat 43,6% dintre salariaţii femei, respectiv 37,8% dintre salariaţii bărbaţi. Circa o pătrime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 3.001 lei (27,7% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 22,0% dintre salariaţii femei).
Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 6.000 lei a fost puţin peste o treime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât şi pentru salariaţii femei. Salariaţii bărbaţi au fost încadraţi cu salarii brute de bază de 4.941 lei şi au realizat venituri brute cu 28,3% mai mari (6.341 lei).
Salariile brute de bază ale salariaţilor femei au fost de 4.842 lei, iar veniturile brute realizate de acestea s-au situat cu circa 300 lei sub cele ale salariaţilor bărbaţi (6.019 lei).
Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar şi venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (11.172 lei salariul brut de bază, respectiv 12.956 lei venitul brut realizat).
La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază şi venituri brute realizate s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri şi restaurante (3248 lei salariul brut de bază, respectiv 3650 lei venitul brut realizat).
În industria extractivă, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, venitul brut realizat a depăşit cu peste 60% salariul brut de bază. Salariaţii bărbaţi din aceste activităţi economice au realizat cu peste 70% mai mult decât au fost încadraţi, în timp ce salariaţii femei au realizat cu circa 50% peste salariul brut de bază.
Cele mai mici realizări peste salariul brut de bază s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (+12,4%), respectiv alte activităţi de servicii (+13,6%).
Grupele majore de ocupaţii cu cele mai ridicate salarii brute de bază, dar care au realizat şi cele mai mari venituri au fost cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - GM1 (7.819 lei salariul brut de bază, respectiv 9.738 lei venitul brut realizat) şi de specialişti în diverse domenii de activitate - GM2 (7.810 lei salariul brut de bază, respectiv 9.514 lei venitul brut realizat).
La polul opus, cu cele mai reduse salarii brute de bază şi venituri brute realizate s-au aflat lucrătorii în domeniul serviciilor - GM5 (3.067 lei salariul brut de bază, respectiv 3.776 lei venitul brut realizat) şi salariaţii cu ocupaţii elementare - GM9 (3.088 lei salariul brut de bază, respectiv 3.790 lei venitul brut realizat).
Salariaţii bărbaţi din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2 au realizat cele mai mari venituri (10.830 lei, cu peste 20% mai mult decât salariul brut de bază).
Salariaţii din grupa majoră de ocupaţii operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - GM8, muncitori calificaţi şi asimilaţi - GM7, respectiv tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - GM3 au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi.
Salariul brut de bază şi venitul brut realizat a crescut progresiv odată cu vârsta, până la 40 ani. Astfel, salariaţii din grupele de vârstă 35 - 39 ani, respectiv 30 - 34 ani au fost încadraţi cu cele mai ridicate salarii brute de bază (5.551 lei, respectiv 5.535 lei) şi au realizat cele mai mari venituri brute (6.908 lei, respectiv 6.833 lei).
Salariaţii bărbaţi din grupa de vârstă 35-39 ani au realizat cele mai ridicate venituri brute (7.231 lei). Din acest interval de vârstă s-au detaşat bărbaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2, care au realizat 12.398 lei. Salariaţii femei din grupa de vârstă 30-34 ani au realizat cele mai mari venituri brute (6.586 lei).
Salariaţii din grupa de vârstă 15-19 ani au fost încadraţi cu salarii brute de bază şi au realizat venituri brute cu circa 45% mai mici decât salariaţii din grupa de vârstă 35-39 ani. Salariaţii cu vârsta de peste de 45 ani au fost încadraţi şi au realizat puţin sub valorile medii ale celor doi indicatori.
Salariaţii din grupa de vârstă 50-54 ani au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ambasadorul Ucrainei: Nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul acestui război pentru a ne angaja în reconstrucția Ucrainei
Nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul acestui război pentru a ne angaja în reconstrucția Ucrainei, a transmis, luni, ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, oamenilor de afaceri care au participat la conferința 'Reconstrucția Ucrainei în noua paradigmă transatlantică: Provocări pentru mediul de afaceri european în era Trump 2.
Camera de Comerț România-Ucraina salută implicarea Guvernului în reconstrucția Ucrainei alături de mediul de afaceri și societatea civilă
Președintele Camerei Comerț Bilaterale România-Ucraina, Nasty Vlădoiu, a salutat, luni, implicarea Guvernului României în procesul de reconstrucției a Ucrainei printr-un grup de lucru anunțat de către șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la o nouă conferință pe această temă. Camera de Comerț Bilaterală România - Ucrain
Românii pot investi începând de luni, 7 aprilie, în titlurile de stat Tezaur
Românii pot investi începând de luni, 7 aprilie, în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,60%, 7,30% și, respectiv, 7,60%, conform unui comunicat de presă al Ministerului de Finanțe. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Titl
Vicepremierul R. Moldova, Doina Nistor: Schimburile comerciale cu România au fost de 7 miliarde de dolari în 2024
Chișinău - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: România deține 21,3% din valoarea totală a comerțului exterior al Republicii Moldova, a declarat, luni, cu prilejul deschiderii Forumului Economic 'Investiții - Dezvoltare - Integrare Europeană' de la Chișinău, vicepremierul moldovean Doina Nistor. Potrivi
BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis luni să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală. De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit l
Criza tarifelor lui Trump creează oportunități pentru România (analiză)
Războiul comercial declanșat de Donald Trump, ''operațiunea specială'' prin care administrația de la Washington încearcă să reducă dependența de importuri și să reseteze oportunitățile de investiții în America, poate fi exploatată în sens pozitiv de România, mai ales că expunerea țării noastre este una redusă, arată o analiză realizată
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale utilizate în situații cu caracter epidemic
Consiliul Concurenței (CC) a declanșat o investigație pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale utilizate în situații cu caracter epidemic, în cadrul căreia a efectuat inspecții la sediile a cinci companii active pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale din România. 'Inspecțiile
Aproximativ patru milioane de persoane sunt inactive economic, la nivel național (studiu)
România are aproximativ patru milioane de persoane inactive economic, respectiv fără loc de muncă și care nu caută activ angajare, arată datele unui studiu realizat de o platformă online pentru locuri de muncă. Potrivit Delucru.ro, din totalul celor fără loc de muncă, peste două milioane și-ar dori să muncească, însă nu știu cum să
Burduja: România, campioană europeană la atragerea de fonduri nerambursabile pentru energie
Ministerul Energiei a ajuns la un total de 10 miliarde de euro în investiții și scheme de sprijin aprobate prin Fondul pentru modernizare, dintre care peste 6,25 miliarde de euro au fost deja plătite efectiv către țara noastră, potrivit ministrului de resort, Sebastian Burduja. 'România, campioană europeană la atragerea de fond
UNSAR: 21,1 milioane euro - cele mai mari 10 despăgubiri achitate companiilor asigurate
Primele cele mai mari zece despăgubiri achitate anul trecut mediului de afaceri, în baza asigurărilor dedicate, însumează valoarea de peste 21,1 milioane euro (105 milioane lei), reiese din cea mai recentă analiză realizată la nivelul Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România. Conform unui comun
Poșta Română a expediat în 93 de țări buletinele de vot pentru românii care vor vota prin corespondență
Compania Națională 'Poșta Română' (CNPR) a expediat către 93 de țări buletinele de vot pentru alegătorii înscriși în Registrul Electoral pentru alegerile prezidențiale din luna mai, informează operatorul național de servicii poștale, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES. 'Un număr de peste 6.0
Simona Constantinescu, un nou mandat în fruntea FIHR pentru următorii doi ani
Mandatul președintei Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Simona Constantinescu, a fost prelungit pentru următorii doi ani, a anunțat organizația profesională, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES. 'În acest context global complex, cred cu tărie că dialogul constructiv dintre sectorul public
ANAF: Prejudiciu de peste 2 milioane lei în domeniul comerțului cu legume-fructe, identificat la un operator economic din județul Buzău
Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au stabilit, în urma verificărilor specifice la un operator economic din județul Buzău care activează în domeniul comerțului cu legume-fructe, un prejudiciu rezultat din neînregistrarea în contabilitate și nedeclararea veniturilor obținute în valoare totală de
Ministerul Muncii: Proiect de 3,3 milioane de euro pentru incluziune socială și reducerea marginalizării grupurilor vulnerabile
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a semnat un contract de finanțare pentru implementarea proiectului 'Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România', cu scopul de a sprijini incluziunea socială și pentru reducerea marginalizării grupurilor vulne
APCE: România este singura țară din Europa unde funcționează un sistem de creditare mascată a furnizorilor de energie
Capacitatea totală de producție energetică din România a fost mărită de către prosumatori cu 1,1 GW în 2024, până la 2,4 GW, astfel că furnizorii au beneficiat de energie ieftină fără plată imediată și de o linie de credit mascată de peste 100 milioane de euro, susține Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), într-un comu