Reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei şi plafonarea temporară a adaosului comercial la alimentele de bază, riscuri la adresa perspectivei inflaţiei (Minuta BNR)

Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni însă există şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei care decurg din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
În cadrul şedinţei de politică monetară din 5 iulie, membrii CA al BNR au arătat că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei, se arată în Minuta şedinţei, publicată luni de banca centrală.
"S-a observat că determinanţii majori ai descreşterii viitoare a ratei anuale a inflaţiei rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaţioniste şi ameliorarea funcţionării lanţurilor globale de producţie/aprovizionare, alături de amplele corecţii descendente consemnate în ultimele trimestre de cotaţiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros. Efectele de bază vor continua să se manifeste îndeosebi pe segmentul produselor energetice, precum şi pe cel al alimentelor procesate, afectând astfel vizibil şi dinamica inflaţiei de bază în perioada următoare, în timp ce influenţele descreşterii unor cotaţii sunt de aşteptat să se transmită treptat, au remarcat membrii Consiliului. Incertitudini şi riscuri la adresa actualei perspective a inflaţiei decurg totuşi din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului", se arată în documentul citat.
De asemenea, potrivit BNR, s-a observat că evoluţiile implică o creştere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susţinută şi în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură şi de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracţionist, în condiţiile în care scăderea relativ mai pronunţată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri şi servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susţinut membrii Consiliului, remarcând şi accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial şi al celui de cont curent faţă de perioada similară a anului anterior.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg din prelungirea războiului din Ucraina şi a sancţiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii CA al BNR.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, au convenit aceştia, făcând referiri la datele privind execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi la majorările salariale recente sau potenţiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global. Au fost evocate însă şi procedura de deficit excesiv şi angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan mondial, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară.
S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că accelerarea scăderii ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale trimestrului II 2023 - până la 10,64% în mai, de la 14,53% în martie - a fost în linie cu previziunile şi a fost antrenată de accentuarea trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.
"O contribuţie dezinflaţionistă a avut-o, de această dată, şi inflaţia CORE2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat descreşterea graduală începută în martie, coborând în luna mai la 13,6 la sută, conform aşteptărilor, de la 14,6 la sută la finele trimestrului I, pe fondul decelerării puternice a creşterii preţurilor alimentelor procesate. Pe segmentul mărfurilor nealimentare, dar mai cu seamă pe cel al serviciilor, dinamica preţurilor s-a mărit însă şi în acest interval, în condiţiile unor noi scumpiri lunare semnificative înregistrate de anumite bunuri şi servicii de piaţă, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului. În urma analizei, s-a convenit că decelerarea inflaţiei de bază a decurs în principal din efecte de bază şi din descreşterea cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, care s-a accelerat în ultimele luni, îndeosebi în cazul agenţilor economici din comerţ, servicii şi construcţii. Acţiunea dezinflaţionistă tot mai intensă a acestor factori a surclasat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide", au evidenţiat membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă şi-a accelerat descreşterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, în principal pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de uz curent. Expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au redus totuşi doar marginal în iunie faţă de decembrie 2022, menţinându-se astfel deasupra intervalului ţintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o relativă redresare în martie-aprilie, în condiţiile revenirii în teritoriul pozitiv a creşterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scăderii ratei anuale a inflaţiei, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a încetinit peste aşteptări creşterea în trimestrul I 2023, la 0,1%, de la 1% în precedentele trei luni, evoluţie ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval faţă de cea anticipată, subliniază banca centrală.
Potrivit sursei citate, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decât s-a previzionat, la 2,3%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variaţiei stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să îşi accelereze creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar formarea brută de capital fix şi-a majorat din nou dinamica anuală de două cifre. Totodată, exportul net şi-a mărit relativ modest aportul negativ la creşterea PIB, în condiţiile în care descreşterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o uşor pe cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat evoluţiile peste aşteptări ale parametrilor acesteia din perioada recentă, arătând că efectivul salariaţilor din economie şi-a reaccelerat creşterea lunară în martie-aprilie, preponderent pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a menţinut relativ stabilă în aprilie-mai, după ce în trimestrul I a consemnat o scădere, până la 5,5%, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit semnificativ. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp şi-au accelerat creşterea în trimestrul II, apropiindu-se de nivelurile mai ridicate atinse în prima parte a anului 2022. În schimb, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat scăderea în aprilie-iunie, dar cvasi-exclusiv pe seama diminuării acestuia în industrie, au sesizat unii membrii ai Consiliului.
În acelaşi timp, s-au făcut referiri la dinamica anuală de două cifre şi în ascensiune a salariului mediu brut nominal din primele luni ale anului curent, precum şi la nivelul pozitiv semnificativ atins în aprilie de variaţia salariului net real, în principal pe fondul scăderii ratei anuale a inflaţiei. Preocupantă a fost considerată mai cu seamă creşterea deosebit de alertă şi în continuă accelerare a costului unitar cu forţa de muncă - pe ansamblul economiei, dar mai ales în industrie.
"S-a apreciat că, în contextul dat, presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat ar putea fi amplificate de decalajul în creştere dintre cererea şi oferta de forţă de muncă calificată, precum şi de noile majorări acordate în sectorul public, în timp ce în sens opus sunt de aşteptat să acţioneze, cel puţin în anumite domenii, costurile mari ale firmelor, condiţiile financiare înăsprite şi slăbirea cererii pe plan intern şi extern, precum şi descreşterea relativ alertă a ratei inflaţiei şi perspectiva continuării scăderii acesteia. Totodată, au fost reiterate potenţialele implicaţii pe piaţa muncii decurgând din sistarea într-o perspectivă nu prea îndepărtată a măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi din nevoia de tehnologizare - de natură să afecteze viabilitatea unor afaceri - alături de cele aşteptate să vină din extinderea digitalizării şi automatizării, dar şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari", se mai arată în document.
În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au stopat mişcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condiţiile creşterii atractivităţii relative a plasamentelor în lei, inclusiv pe fondul accelerării descreşterii ratei anuale inflaţiei şi al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.
Totodată, s-a observat că rata de schimb leu/euro s-a repoziţionat la mijlocul lunii mai şi s-a menţinut apoi la valori uşor superioare celor prevalente în semestrul I 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectaţiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat, de asemenea, o depreciere în luna mai, ce a fost însă recuperată în bună măsură în iunie, în condiţiile în care moneda americană şi-a reluat tendinţa de slăbire faţă de euro, pe fondul creşterii apetitului global pentru risc şi al aşteptărilor de înăsprire relativ mai pronunţată a politicii monetare de către BCE în perioada următoare.
"Riscuri la adresa evoluţiei cursului de schimb al leului continuă totuşi să vină din dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern, precum şi din creşterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică şi socială, au atenţionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influenţele de sens opus decurgând din atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă naţională, dar şi din acţiunea unor factori sezonieri şi conjuncturali, cu implicaţii inclusiv asupra aşteptărilor privind evoluţia cursului de schimb pe orizontul foarte scurt de timp", se arată în Minuta BNR.
În acelaşi timp, s-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reaccelerat uşor descreşterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8% în mai, de la 10,2% în martie, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar dinamica celei în valută şi-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie şi mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6 % în mai, de la 67,8% în martie.
"Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% plus/minus un punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", precizează sursa citată.
Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6% şi a hotărât, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. AGERPRES/(As - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Tánczos Barna: Nu este adevărat că România nu este în stare să facă absorbție de fonduri
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat, joi seara, la Craiova, că România se va apropia de 100% în ceea ce privește absorbția de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă termenele pentru acest program nu vor fi prelungite de Uniunea Europeană. 'Când spun că o să ne apropiem
Hidroelectrica, despre inundațiile din 2014: Exploatarea SHEN Porțile de Fier I și Porțile de Fier II s-a făcut conform prevederilor legale
Exploatarea Sistemului Hidroenergetic și de Navigație (SHEN) Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, în perioada 18 - 26 mai 2014, atunci când debitele Dunării au atins valori de peste 11.500 mc/s, situație prevăzută în documentele româno-sârbe, s-a făcut în deplină conformitate cu prevederile Convenției de exploatare din 1998 și ale Regu
ANCOM a adoptat noi reguli pentru resursele de numerotație și transferul numerelor între operatori
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a adoptat noi reguli pentru resursele de numerotație și transferul numerelor între operatori, potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES. 'În cadrul ședinței Consiliului Consultativ de astăzi, ANCOM a adoptat decizia care completează și clarifică cadrul de re
Burduja: La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene
Peste 30% din energia României este produsă de eoliene la această oră, la care se adaugă 20% hidro și 11% fotovoltaic, a scris, joi, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Vântul bate bine pentru România! La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene. Acest prag simbolic este un semnal clar: tr
Mircea Fechet: În România sunt între 10.419 și 12.770 de urși bruni; numărul optim este de 4.000
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, joi, că în România se află între 10.419 și 12.770 de urși bruni, 95% fiind probabilitatea de acoperire a intervalului estimat, în timp ce numărul optim de exemplare este de 4.000. Mircea Fechet a participat la o conferință de presă dedicată prezentării, în pre
Ministerul Finanțelor a atras, joi, aproape un miliard de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 984,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 64 luni, la un randament mediu de 7,47% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 600 de milioane de lei,
Opt din zece români returnează ambalajele cu simbol SGR; jumătate sunt motivați de recuperarea garanției plătite (studiu)
Opt din zece români (82%) returnează toate ambalajele cu simbol SGR, procent în creștere cu 12% comparativ cu iunie 2024 (70%), iar 51% sunt motivați în principal de recuperarea garanției plătite, conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research. În ceea ce privește frecvența cu care românii returnează ambalaje
Tentative de fraudă de tip spoofing în numele Băncii Naționale a României
Banca Națională a României avertizează cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a instituției bancare în vederea obținerii de date personale sau pentru efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false.
ANRE propune o garanție de 30% din valoare pentru contractele încheiate pe piețele de energie electrică
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a publicat joi, în consultare publică, un proiect de Ordin privind introducerea pentru contractele încheiate pe piețele de energie electrică a unei garanții sub forma unui procent din valoarea contractelor, propunerea fiind ca această garanție fie de 30%, a declarat, într-o conferință de presă
Burduja: ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție proiectul Neptun Deep
ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție, complet nemotivată, proiectul Neptun Deep, care va scoate România și întreaga regiune din dependența energetică față de Rusia, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Nu cedăm! Astăzi nu voi vorbi ca ministru sau ca om politic.
DISB2025/Negrescu: România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene
România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene și faptul că, astăzi, discutăm despre blockchain, securitate, infrastructură și Inteligență Artificială ne arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluția digitală, a declarat, joi, vicepreședintele Parlamentului European (PE), Victor Negrescu, într-un mesaj video trans
Creșteri de până la 4,6% ai indicilor bursieri, la începutul ședinței de joi de la BVB
Bursa de Valori București (BVB) a început în creștere pe toți indicii ședința de joi, iar rulajul se cifra, după 15 minute de la deschidere, la 13,343 milioane de lei (2,68 milioane euro), din care 11,71 milioane lei (2,35 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de comp
DISB2025/Anca Dragu: Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă
Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă, și înseamnă comisioane mai mici, acces mai ușor, viteză mai mare și productivitate sporită, a declarat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'Prezența unui guvernator al unei
DISB2025/Ivan: Peste 30 de servicii publice vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2025, prin Cloud-ul guvernamental
Cloud-ul guvernamental al României va pune la dispoziția cetățenilor peste 30 de servicii publice până la sfârșitul acestui an, a anunțat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan. 'Modul în care vrem să
DISB2025/Vevera (ICI București): Tehnologia blockchain devine mai complexă și avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă
Tehnologia blockchain oferă atât un potențial incredibil, cât și noi provocări în materie de reglementare și aplicare, iar pe măsură ce această tehnologie devine mai complexă, avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă, a declarat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, directorul general al Institutu