BM recomandă României o combinaţie de consolidare fiscală şi reforme structurale, pentru rezolvarea dezechilibrelor externe

România are nevoie, pentru rezolvarea dezechilibrelor externe, de o combinaţie între consolidarea fiscală şi reforme structurale, se arată într-o analiză a Băncii Mondiale.
Măsurile politice care vizează îmbunătăţirea poziţiei fiscale includ lărgirea bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, avansarea unor reforme critice privind pensiile şi salariile publice, şi reducerea cheltuielilor ineficiente. Consolidarea gestionării investiţiilor publice ar contribui la deblocarea unor fonduri europene disponibile semnificative şi ar îmbunătăţi domeniile critice rămase în urmă din România, cum ar fi sistemele de sănătate şi de educaţie, reformarea întreprinderilor de stat, şi infrastructura. Aceasta, la rândul ei, ar sprijini creşterea productivităţii şi ar îmbunătăţi competitivitatea României, cu un impact pozitiv asupra poziţiei externe.
Dezechilibrele externe ale României au crescut în ultima perioadă. Din 2018, ţara a cunoscut o creştere a deficitelor gemene - fiscal şi de cont curent - cuplată cu o politică fiscală expansionistă. Cele două şocuri externe mari, mai întâi pandemia şi apoi războiul, au exacerbat aceste dezechilibre. Din punct de vedere istoric, România a avut mari deficite gemene. A existat o relaţie strânsă între deficitul fiscal ajustat ciclic şi deficitul de cont curent, se subliniază în analiza BM.
În ultimele două decenii, deficitul fiscal a avut valori medii de 3,7% din PIB, semnificativ mai ridicat decât media UE, de 2,8% din PIB. Deficitele fiscale ridicate, alături de slăbiciunile structurale pe partea externă, au înrăutăţit performanţa contului curent, deficitul de cont curent având valori medii de 5,7% din PIB. În contextul recentelor şocuri externe, deficitul fiscal s-a adâncit la 9,2% din PIB în 2020, cel mai ridicat între ţările est-europene, în condiţiile în care măsurile legate de pandemie au majorat cheltuielile bugetare, iar contracţia economică a redus veniturile.
A existat o oarecare consolidare în 2021 - 2022. Impactul războiului asupra pieţelor energiei şi materiilor prime a condus la o deteriorare semnificativă a soldului contului curent, la 9,4% în 2022, dar acesta a rămas mai redus decât nivelul din 2007, de 13,6%. De data aceasta, investiţiile străine directe (FDI) mai ridicate şi transferuri de capital mai mari din UE au sprijinit soldul extern.
Dezechilibrele externe din ultimii ani au fost provocate de o slăbiciune structurală, care a afectat exporturile, expansiunea bugetară şi cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv (REER) în Romania s-a apreciat, afectând negativ exporturile. Creşterile de salarii au depăşit creşterea productivităţii, sporind costurile cu forţa de muncă, iar pentru exportatori a fost mai dificil să concureze eficient pe piaţa globală. Între timp, importurile au crescut, alimentate de consumul mai ridicat, ca urmare a creşterii ponderii gospodăriilor în venitul naţional şi a politicii fiscale expansioniste, mai semnalează sursa citată.
Ca rezultat, România a înregistrat deficite mari în comerţul cu mărfuri. Cu toate acestea, dezechilibrul extern este mai scăzut decât înaintea crizei financiare globale şi vulnerabilităţile sunt atenuate, parţial, investiţiile străine directe (FDI) mai ridicate şi transferurile mai mari din UE, potrivit BM. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Tánczos Barna: Nu este adevărat că România nu este în stare să facă absorbție de fonduri
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat, joi seara, la Craiova, că România se va apropia de 100% în ceea ce privește absorbția de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă termenele pentru acest program nu vor fi prelungite de Uniunea Europeană. 'Când spun că o să ne apropiem
Hidroelectrica, despre inundațiile din 2014: Exploatarea SHEN Porțile de Fier I și Porțile de Fier II s-a făcut conform prevederilor legale
Exploatarea Sistemului Hidroenergetic și de Navigație (SHEN) Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, în perioada 18 - 26 mai 2014, atunci când debitele Dunării au atins valori de peste 11.500 mc/s, situație prevăzută în documentele româno-sârbe, s-a făcut în deplină conformitate cu prevederile Convenției de exploatare din 1998 și ale Regu
ANCOM a adoptat noi reguli pentru resursele de numerotație și transferul numerelor între operatori
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a adoptat noi reguli pentru resursele de numerotație și transferul numerelor între operatori, potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES. 'În cadrul ședinței Consiliului Consultativ de astăzi, ANCOM a adoptat decizia care completează și clarifică cadrul de re
Burduja: La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene
Peste 30% din energia României este produsă de eoliene la această oră, la care se adaugă 20% hidro și 11% fotovoltaic, a scris, joi, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Vântul bate bine pentru România! La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene. Acest prag simbolic este un semnal clar: tr
Mircea Fechet: În România sunt între 10.419 și 12.770 de urși bruni; numărul optim este de 4.000
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, joi, că în România se află între 10.419 și 12.770 de urși bruni, 95% fiind probabilitatea de acoperire a intervalului estimat, în timp ce numărul optim de exemplare este de 4.000. Mircea Fechet a participat la o conferință de presă dedicată prezentării, în pre
Ministerul Finanțelor a atras, joi, aproape un miliard de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 984,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 64 luni, la un randament mediu de 7,47% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 600 de milioane de lei,
Opt din zece români returnează ambalajele cu simbol SGR; jumătate sunt motivați de recuperarea garanției plătite (studiu)
Opt din zece români (82%) returnează toate ambalajele cu simbol SGR, procent în creștere cu 12% comparativ cu iunie 2024 (70%), iar 51% sunt motivați în principal de recuperarea garanției plătite, conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research. În ceea ce privește frecvența cu care românii returnează ambalaje
Tentative de fraudă de tip spoofing în numele Băncii Naționale a României
Banca Națională a României avertizează cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a instituției bancare în vederea obținerii de date personale sau pentru efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false.
ANRE propune o garanție de 30% din valoare pentru contractele încheiate pe piețele de energie electrică
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a publicat joi, în consultare publică, un proiect de Ordin privind introducerea pentru contractele încheiate pe piețele de energie electrică a unei garanții sub forma unui procent din valoarea contractelor, propunerea fiind ca această garanție fie de 30%, a declarat, într-o conferință de presă
Burduja: ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție proiectul Neptun Deep
ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție, complet nemotivată, proiectul Neptun Deep, care va scoate România și întreaga regiune din dependența energetică față de Rusia, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Nu cedăm! Astăzi nu voi vorbi ca ministru sau ca om politic.
DISB2025/Negrescu: România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene
România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene și faptul că, astăzi, discutăm despre blockchain, securitate, infrastructură și Inteligență Artificială ne arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluția digitală, a declarat, joi, vicepreședintele Parlamentului European (PE), Victor Negrescu, într-un mesaj video trans
Creșteri de până la 4,6% ai indicilor bursieri, la începutul ședinței de joi de la BVB
Bursa de Valori București (BVB) a început în creștere pe toți indicii ședința de joi, iar rulajul se cifra, după 15 minute de la deschidere, la 13,343 milioane de lei (2,68 milioane euro), din care 11,71 milioane lei (2,35 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de comp
DISB2025/Anca Dragu: Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă
Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă, și înseamnă comisioane mai mici, acces mai ușor, viteză mai mare și productivitate sporită, a declarat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'Prezența unui guvernator al unei
DISB2025/Ivan: Peste 30 de servicii publice vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2025, prin Cloud-ul guvernamental
Cloud-ul guvernamental al României va pune la dispoziția cetățenilor peste 30 de servicii publice până la sfârșitul acestui an, a anunțat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan. 'Modul în care vrem să
DISB2025/Vevera (ICI București): Tehnologia blockchain devine mai complexă și avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă
Tehnologia blockchain oferă atât un potențial incredibil, cât și noi provocări în materie de reglementare și aplicare, iar pe măsură ce această tehnologie devine mai complexă, avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă, a declarat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, directorul general al Institutu