România câştigă în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană a produsului ''Plăcintă Dobrogeană''

România câştigă în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", după aproape doi ani de "opoziţie hotărâtă şi susţinută" din partea vecinilor de la sud de Dunăre.
"La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului "Plăcintă Dobrogeană IGP" şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani", a declarat pentru AGERPRES Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Acesta a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, cu caractere chirilice sau latine "Dobrudzhanka banitsa" pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani. De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de "Plăcintă Dobrogeană".
"Faptul că alte state ne urmăresc demersurile, iar în cazul de faţă vecinii bulgari, demonstrează notorietatea şi calitatea deosebită a produselor româneşti, care sunt foarte apreciate pe piaţă şi încet încet îşi fac loc atât pe piaţa europeană cât şi în registrul produselor recunoscute de către Comisia Europeană pentru calitatea lor", a mai spus Diaconeasa.
Potrivit sursei citate, această decizie va fi aprobată în luna martie, în şedinţa DG Agri, unde se află pe ordinea de zi, după care va urma procedural publicarea în Jurnalul Oficial al UE, cel mai probabil în luna aprilie.
Demersurile pentru recunoaşterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017, an în care s-a înfiinţat şi Asociaţia Tradiţional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradiţional românesc şi producătorii, dar şi construcţia de identitate a produselor româneşti atât pe pieţe interne cât şi externe.
Un an mai târziu, în decembrie 2018, a avut loc depunerea documentaţiei la MADR pentru obţinerea recunoaşterii europene a produsului "Plăcintă Dobrogeană - Indicaţie Geografică Protejată". În aprilie 2019 s-a încheiat opoziţia naţională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic 'eAmbrosia' în luna mai 2019. Cererea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021, ulterior Bulgaria depunând declaraţie motivată de opoziţie. Începând din iulie 2021, CE a invitat opozantul şi solicitantul pentru demararea consultărilor.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat şi crud congelat obţinut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caş şi ouă. Foile produsului se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este între 500 şi 2.000 de grame. Gustul este sărat dat de amestecul de brânză telemea, caş, ouă şi iaurt coapte împreună cu foile din aluat nedospit.
Produsul "Plăcintă Dobrogeană" are o consistenţă moale, fragedă, datorită amestecului de ou şi iaurt turnat deasupra, faţă de alte produse de acelaşi tip, care au o consistenţă crocantă cu suprafaţa uşor casantă. O altă deosebire faţă de alte produse de acelaşi tip este folosirea aluatului necongelat al foilor, aluat proaspăt pregătit pentru fiecare şarjă de produs finit.
***
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt în derulare acţiuni specifice care vizează înregistrarea produsului "Pelin" produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.
Alte şapte produse depuse spre înregistrare se află în fază avansată: Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc şi pulpa de porc) - IGP (Indicaţie Geografică Protejată) - în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară; Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) - în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic 'eAmbrosia', cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată.
Dosarul pentru tuberoza de Hoghilag se află la direcţia de specialitate a MADR, fiind în analiză documentaţia aferentă înregistrării, ca IGP (Indicaţie Geografică Protejată), iar pentru produsele: brânză frământată de Teaca (IGP), Virşli (IGP) şi Brânză de burduf de Bran (IGP) sunt în derulare activităţi necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborării şi depunerii documentaţiei potenţialelor denumiri de produse a fi înregistrare pe sisteme de calitate europene.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au identificat pentru o posibilă înregistrare la nivel european şi alte produse tradiţionale precum: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti, etc.
Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare româneşti.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul Mediului: Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca
Acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca a fost emis marți, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet. 'Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect care face parte din pachetul de investiții strategice care pun România pe dr
Fenomenul șomajului în rândul tinerilor în România ia amploare; este nevoie de o politică socială și economică dedicată tinerilor (raport)
România a devenit țara din UE cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%), conform datelor Eurostat din decembrie 2024, astfel că țara noastră a depășit state precum Spania și Grecia, unde șomajul în rândul tinerilor a fost mereu o problemă constantă, se arată în Monitorul Social, un proiect al Fundaț
Consumul de bere la terasă rămâne scăzut în România; un factor important, puterea redusă de cumpărare a populației
Consumul de bere la draft a crescut cel mai mult anul trecut, respectiv cu 13%, față de 2023, însă România se află în continuare sub vârful pe care l-a avut 'în perioada de glorie' din 2008, puterea scăzută de cumpărare a populației fiind unul din factorii care au dus la această situație. De altfel, î
Piața asigurărilor din România a crescut cu 11% în 2024, la 23,4 miliarde lei
Piața asigurărilor din România a înregistrat, în 2024, un volum total al primelor brute subscrise de 23,4 miliarde lei, în creștere cu 11% față de anul anterior, potrivit unui raport publicat marți de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF). Conform sursei citate, ponderea asigurărilor generale în total subsc
Comănescu (Consiliul Concurenței): Înțeleg tentația ca un monopolist să-și încurajeze companiile din grup, dar îl sfătuiesc să nu facă asta
Tentația ca un monopolist să-și încurajeze companiile din grup este mare, dar totuși îl sfătuiesc să nu facă acest lucru, pentru că poate să contravină legislației pe concurență, a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, Adrian Comănescu, membru al boardului Consiliului Concurenței
Lorant Antal: Rețelele de distribuție au fost dintotdeauna în urma economiei, din nefericire
Rețelele de distribuție nu au fost niciodată cu un pas înaintea economiei, ci dintotdeauna au fost în urmă, a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan-Lorant Antal.
Wizz Air a deschis la Băneasa o nouă bază operațională și a prezentat o aeronavă Airbus A321neo de ultimă generație
Wizz Air a prezentat, marți, aeronava Airbus A321neo de ultimă generație, care va deservi baza nou înființată de la Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu, oferind opțiuni de călătorie din Capitală către șapte destinații, a anunțat compania aeriană, într-un comunicat. O aeronavă suplimentară va opera și de pe Aer
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 de duminică și-a ridicat câștigul
Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 de duminică, 30 martie 2025, și-a ridicat câștigul în valoare de 31,56 milioane lei (peste 6,34 milioane de euro), a anunțat marți Loteria Română. 'Un tânăr corporatist de 39 de ani, stângaci, dar nu și în ceea ce privește norocul, s-a pre
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 61,993 miliarde euro, în martie
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României totalizau 61,993 miliarde de euro la finele lunii martie 2025, în scădere cu 0,96% comparativ cu nivelul de 62,593 miliarde de euro înregistrat la 28 februarie 2025, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale, transmis marți AGERPRES. În cursul lunii au avut lo
ASF: Finanțarea cu peste 96 milioane lei a proiectului de transformare digitală a instituției cu fonduri europene a fost aprobată
Finanțarea proiectului de transformare digitală a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), depus în decembrie 2024 în cadrul apelului de proiecte aferent Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), a fost aprobată, a anunțat marți instituția. 'Digitalizarea ASF constituie una dintre
Bende Sandor: Repornirea industriei nu se poate face fără energie
O repornire a industriei românești nu se poate face fără energie, iar relansarea economică a României și energia merg oarecum 'mână în mână', a declarat, marți, la o dezbatere despre rolul sectorului energetic în dezvoltarea economică a României, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende
Curtea de Conturi a României găzduiește cea de-a 16-a întâlnire anuală a Subcomitetului Auditului Performanței al INTOSAI
Curtea de Conturi a României organizează, în perioada 1-2 aprilie 2025, la București, a 16-a întâlnire anuală a Subcomitetului Auditului Performanței (PAS ) al INTOSAI, conform unui comunicat de presă al instituției. Întâlnirea reunește reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit (SAI) membre PAS din întreaga lume
Șeful ANRE: Luăm în considerare eliminarea Avizului Tehnic de Racordare pentru o reducere a birocrației
Autoritățile analizează o nouă modificare a Regulamentului de racordare la rețea, pentru eliminarea Avizului Tehnic de Racordare, potrivit președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. 'Din punctul de vedere al autorității de reglementare, această rată de rentabilitate trebuie să țină cont de nivel
Burduja: Lucrăm la o definiție clară pentru consumatorul vulnerabil și direcționarea sprijinului către acei consumatori după 1 iulie
România își păstrează obiectivul de a-i proteja pe românii aflați în sărăcie energetică și tocmai de aceea Ministerul Muncii și-a asumat să avem o definiție clară a acestui tip de consumator, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Guvernul României a extins schema de compensare-plafonare tocmai ținând
Creșterea prețurilor și posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească (analiză)
Creșterea prețurilor și posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piața americană, susține Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România, într-o analiză. 'În contextul actual al relațiilor comerciale