Deficitul bugetar pentru 2022 s-a situat la 5,68% din PIB, sub ţinta autorităţilor

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2022 s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde de lei, respectiv 5,68% din Produsul Intern Brut, sub ţinta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022.
Potrivit Ministerului Finanţelor, exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,05 puncte procentuale procentuale de la 6,73% din PIB în anul 2021 la 5,68% din PIB în anul 2022.
După primele 11 luni ale anului trecut, deficitul bugetar se situa la 4,2% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 460,09 miliarde lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), veniturilor nefiscale şi fondurilor europene, precizează Ministerul Finanţelor.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,71 miliarde lei, consemnând o creştere de 20,3% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+79,9%), declaraţia unică (+32,3%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,1%).
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,5%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,7% ); totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 139,92 miliarde lei, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor a rămas inferioară dinamicii fondului de salarii şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022). "De asemenea, începând cu septembrie, contribuţiile au fost influenţate favorabil de modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale salariaţilor din domeniul construcţiilor, agricol şi industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei lunar) şi de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe ţară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut", explică documentul publicat luni de Finanţe.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,66 miliarde lei, înregistrând o creştere de 33% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +5,6 miliarde lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+1 miliard lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 94,09 miliarde lei, în creştere cu 18,6% (an/an), însă sub dinamica bazei macroeconomice relevante, şi pe fondul unui nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, comparativ cu anul anterior (+15%, an/an).
Veniturile din accize au însumat 35,31 miliarde lei, consemnând o creştere de 2,4% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 2,4% (an/an) - susţinută atât de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, cât şi de avansul consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 1,9%, în condiţiile unui nivel majorat al accizei la ţigarete - cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 ţigarete, faţă de 563,97 lei/1000 ţigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 19,16 miliarde lei, înregistrând un avans de 13,68 miliarde lei faţă de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 39,58 miliarde lei, consemnând o creştere de 51% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi şi redevenţe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 48,43 miliarde lei, în creştere cu 26% (an/an).
Potrivit MF, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 541,09 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17,7% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2022 au înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale, de la 38,7% din PIB în anul 2021, la 37,9% din PIB în anul 2022.
Cheltuielile de personal au însumat 117,69 miliarde lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,2% din PIB, cu 1,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul anterior.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 72,68 miliarde lei, în creştere cu 13,2% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,1% comparativ cu anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,09 miliarde lei. "Comparativ cu anul precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 11,11 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândă în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina", precizează sursa citată.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 174,30 miliarde lei, în creştere cu 18,4% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.
De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.
Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la sfârşitul anului 2022, care au fost în sumă de 3,91 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 18,01 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (7,05 miliarde lei) care reprezintă 39,1% din total subvenţii.
Alte cheltuieli s-ai cifrat la 10,08 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 50,9 miliarde lei, cu 22,5% mai mari comparativ cu anul 2021.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 72,53 miliarde lei, în creştere cu 22,4% comparativ cu anul 2021 când au fost în valoare de 59,26 miliarde lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 51,21% din totalul cheltuielilor pentru investiţii, se mai arată în documentul publicat de Ministerul Finanţelor. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Nuclearelectrica alocă peste 5,97 milioane lei pentru servicii de mentenanță la CNE Cernavodă
Nuclearelectrica alocă 5,97 milioane lei, fără TVA, pentru servicii de reparare și de întreținere a aparatelor de măsurare la CNE Cernavodă, contractul urmând să fie încheiat pentru o perioadă de 48 luni, potrivit unui anunț de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). ''Achiziția ar
Producția de gaze, în scădere ușoară în ianuarie 2025; importurile s-au majorat cu 46,5% (INS)
Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în ianuarie 2025, de 661.700 de tone, echivalent petrol, cu 300 tep sub cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, în prima lună a acestui an, importurile au crescut cu 46,5% (pl
Procesele vegetative ale culturilor de toamnă, evoluție normală în majoritatea regiunilor agricole, în următoarea săptămână (agrometeo)
Procesele vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua normal în majoritatea regiunilor agricole, în săptămâna ce urmează, iar în zonele centrale și nordice ale țării, ritmurile de creștere și dezvoltare ale plantelor se vor desfășura ușor mai lent, potrivit prognozei agrometeorologice, emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Bucureștiul ar putea urma modelul vienez de a crește albine în zona urbană
Mierea albinelor din București ar putea fi valorificată așa cum se întâmplă și în alte capitale europene, unde există stupi pe clădiri și hoteluri, iar turiștii pot consuma la micul dejun mierea produsă chiar în acel loc, însă acest lucru nu este deocamdată posibil și în Capitala României, pentru că aceasta se află sub restri
Burduja: România, atractivă pentru investiții; programele derulate de marile companii din energie, o dovadă în acest sens
România este o țară atractivă pentru investiții, iar programele derulate de marile companii din energie care activează în țara noastră sunt o dovadă în acest sens, a scris, duminică, pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Bursa de la București a pierdut peste 4,5 miliarde de lei la capitalizare, în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut peste 4,52 de miliarde de lei la capitalizare, respectiv 1,2%, în această săptămână, iar valoarea tranzacțiilor cu acțiuni s-a diminuat cu 118,62 milioane de lei (36,12%), în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES
Datoria guvernamentală a crescut, în decembrie 2024, la 964,34 miliarde lei, respectiv 54,6% din PIB (minister)
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în decembrie 2024, până la 964,345 miliarde lei, de la 936,995 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54,6%, de la 53,1%, &ici
Apicultorii solicită un ajutor financiar pentru menținerea familiilor de albine și introducerea licențelor de import la produsele apicole
Apicultorii români solicită un sprijin financiar pentru menținerea familiilor de albine și introducerea licențelor de import pentru produsele apicole în vederea protejării producției autohtone de miere de importurile extracomunitare. ''Prețul mierii a rămas constant de mic în ultimii doi ani de zile, deși costurile de
CFR S.A.: Acțiuni de repunere a liniei de tensiune în zona Gării de Nord; circulația unor trenuri, afectată
Personalul SRCF București acționează pentru repunerea sub tensiune a liniei de contact, în zona Gării de Nord București, după ce una dintre aceste linii a căzut pe locomotiva trenului IRN 401, informează Compania Națională de Căi Ferate ''CFR'' S.A., într-un comunicat de presă transmis, duminică, AGERPRES. ''
ANPC: Bijuterii în sumă de 2,5 milioane lei, confiscate și amenzi de 35.000 lei, în urma unor controale la comercianți de bijuterii
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au derulat, în perioada 14-15 martie, împreună cu reprezentanții Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, o serie de acțiuni de control la operatorii economici care activează în domeniul comercializării bijuteriilor în municipiile Iași, Suceava, Piatra Neamț și Bacău
Discuții la Chișinău despre construirea a patru noi poduri rutiere peste Prut
Oficiali români din domeniul transporturilor și omologii lor din Republica Moldova au discutat, la Chișinău, despre demararea negocierii semnării unui memorandum privind extinderea și modernizarea Rețelei transeuropene de transport TEN-T în ambele state, precum și a unor acorduri pentru construirea a patru noi poduri rutiere peste Prut.
Moody's a înrăutățit perspectiva asociată ratingului României la 'negativă'
Agenția de evaluare financiară Moody's Ratings a confirmat, vineri, ratingul României la 'Baa3', dar a modificat perspectiva asociată ratingului la 'negativă', de la 'stabilă', se arată într-un comunicat de presă al Moody's. 'Decizia de a modifica perspectiva la negativă reflectă riscul ca, &icir
Ministrul Muncii: Piața forței de muncă are cea mai mare dinamică din istorie
Piața forței de muncă are cea mai mare dinamică din istorie și este esențial să ne adaptăm la noile cerințe ale economiei, să dezvoltăm competențe relevante și să cooperăm strâns cu mediul de afaceri pentru a asigura o forță de muncă calificată și competitivă, consideră ministrul de resort, Simona Bucura-Oprescu. Aceasta a participat vin
Amânarea de către România a măsurilor de corecție bugetară îi îngrijorează pe investitori (Bloomberg)
Turbulențele din mediul politic din România îi îngrijorează pe investitori, care se tem că măsurile fiscale necesare pentru a reduce cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană vor suferi noi amânări, informează Bloomberg. Tensiunile care există înainte de cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, d
Fetea (ACA): Valorificarea mierii a devenit tot mai dificilă, atât în România, cât și la nivel european
Valorificarea mierii a devenit tot mai dificilă, atât în România, cât și la nivel european, iar prețurile modice la care se vinde acest produs nu acoperă nici jumătate din prețul de producție al apicultorilor, a declarat, vineri, la Târgul Național al Mierii, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.