Apicultorii români solicită un sprijin financiar pentru menținerea familiilor de albine și introducerea licențelor de import pentru produsele apicole în vederea protejării producției autohtone de miere de importurile extracomunitare.

''Prețul mierii a rămas constant de mic în ultimii doi ani de zile, deși costurile de producție au crescut cu 40%. Ofertele pentru valorificarea mierii primite de noi de la firmele cu care lucrăm au fost undeva între 6-7 lei pe kilogramul de miere, atât timp cât pe noi ne costă aproape dublu. Sigur că pe fondul războiului din Ucraina a intrat miere pe baza acelor licențe de export ale Ucrainei către Uniunea Europeană, cu toate că noi am solicitat și în scris și verbal domnului ministru al Agriculturii să introducă licențe de import, așa cum a introdus la carnea pasăre și la alte produse. Mierea, deși era trecută inițial în acea grupă de produse, până la urmă nu a rămas pe listă și din acest punct de vedere importurile au continuat'', a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

În opinia sa, pe piața autohtonă la fel ca și în Uniunea Europeană a intrat miere falsificată, deși multe dintre țările europene pot să își acopere cea mai mare parte a consumului din producțiile proprii.

''Problema nu este că au continuat aceste importuri, ci că a intrat în Europa miere falsificată, miere adulterată, cum îi zic europenii. Și Comisia Europeană a recunoscut că aproape jumătate din importurile de miere în Europa sunt adulterate. Este o rușine pentru Uniunea Europeană să recunoască acest lucru din punctul meu de vedere, atât timp cât în Europa se regăsește miere. Chiar vorbeam și cu un coleg din Austria care spunea că și ei produc 40% din consum, dar nici acest 40% nu pot să-l valorifice tot pe plan intern, pentru că au concurență din Ucraina, din China și așa mai departe, la niște prețuri modice, iar ce se găsește pe raft la acele prețuri arată că nu este miere, din analizele făcute. Firmele de import, însă, sunt puternice, au un cuvânt de spus și aduc cantități mari la prețuri modice, dar care nu garantează calitatea'', a explicat Fetea.

Potrivit sursei citate, anul 2024 a fost modest din punct de vedere al producției apicole, la fel ca și anii 2023 și 2022, peste care s-a suprapus și problema valorificării producției, mai ales pe piața externă.

''Chiar dacă producția a fost una modestă, problema este că nu am exportat deloc în ultimii trei ani de zile din combinatul nostru. În aceste condiții, sigur că apicultorii au avut foarte mult de suferit. După cum am spus, prețurile de cost au crescut cu aproape 40% și în aceste condiții rentabilitatea stupinelor este afectată în mod deosebit. Mulți apicultori își pun problema dacă să se mai ocupe de albină sau să renunțe, iar interesul tinerilor de a veni la cursuri și a se califica în această profesie a scăzut cu aproape 60%, în ultimii doi ani de zile'', a punctat președintele ACA.

Încă de anul trecut, Asociația Crescătorilor de Albine din România a solicitat ministrului Agriculturii un ajutor de minimis pentru sector, în vederea supraviețuirii familiilor de albine și formarea rezervei de iernare, care însă nu s-a concretizat, deși era prins în buget.

''Am înțeles că și în bugetul pe anul acesta este prins un ajutor pentru sectorul apicol. Noi am solicitat încă de anul trecut acest ajutor pentru a completa resursele de hrană în toamnă, care au lipsit de la sfârșitul lui iulie. În acest context, apicultorii au trebuit să folosească fondurile de care dispuneau pentru a face hrăniri suplimentare în vederea supraviețuirii familiilor de albine și formarea acelei rezerve de iernare, care a avut de suferit, în sensul în care lipsa de polen din natură, pe fondul secetei, a dus la debilitarea familiei de albine. Albinele s-au depopulat masiv, pentru că anul apicol nu s-a oprit din punct de vedere biologic, s-au depus ouă până târziu, în așa fel încât ne-am trezit în luna decembrie, în unele zone, cu puiet în stup, ceea ce nu este un lucru normal. Acel repaus biologic de două luni și jumătate - trei luni de zile este foarte bun'', a adăugat Ioan Fetea.

În ceea ce privește anul apicol 2025, președintele ACA a susținut că această primăvară ''este una ciudată'', așa cum reiese din discuțiile pe care le-a avut cu apicultorii din țară.

''Sunt județe în care s-au depopulat peste 30-35% de familiile de albine sau vor ieși cu efectivele slăbite. Cu toate că timpul este acum optim pentru zbor, pentru curățire și așa mai departe, până la apariția florilor am înțeles că mai vine un val de frig, iar dacă albinele vor ieși din stup și le va prinde un frig mai puternic pe drum, între sursa de apă sau la un zbor de curățire, nu vor mai reveni în stup. Toate acestea vor crea probleme și chiar dacă vom avea o bază meliferă solidă, fie că e vorba de rapiță sau salcâm, nu vom avea familii de albine, în cazul în care condițiile meteo vor alterna între frig și cald'', a explicat reprezentantul apicultorilor.

Producția de miere în 2024 a fost între 13.000 și 15.000 de tone, a mai spus Fetea, mult sub media anuală din România, de 25.000 - 27.000 de tone.

''În medie, România produce anual între 25.000 și 27.000 de tone de miere. Anul trecut s-au făcut undeva între 13.000 -14.000, poate 15.000 de tone de miere, cu toate indulgențele necesare, pentru că au fost zone în care a fost calamitat puternic culesul de floarea soarelui, care trebuia să asigure aproape 40% din valoarea producției anuale, dar în multe zone floarea-soarelui a fost arsă, a fost pârjolită, nu a mai putut fi valorificată și sigur că producția a fost mult mai redusă. Am avut ceva producție la tei, dar masivele de tei sunt destul de reduse, și la rapiță în unele zone, unde planta s-a dezvoltat destul de bine. Salcâmul a fost calamitat și în vestul țării, unde este un bazin puternic, respectiv în zona Valea lui Mihai, Carei, precum și în sud, la Caracal, în zona sub-colinară, unde a fost înghețat aproape 60-70%, iar calitatea mierii de salcâm a fost una îndoielnică la modul general. Au fost și zone unde într-adevăr au fost producții, dar destul de modeste'', a subliniat Ioan Fetea.

În acest context, apicultorii români solicită un sprijin pentru familia de albine și introducerea licențelor de import sau chiar oprirea importurilor de miere.

''Ne dorim un sprijin pentru familia de albine, dar care ar trebui să fie tot timpul în perioadele de criză, când sunt probleme, altfel să tot stai la ușa celor care decid luarea acestor măsuri nu va aduce rezultate niciodată și, de asemenea, introducerea licențelor sau chiar oprirea importurilor de miere. De ce să aducem un produs pe care noi îl exportăm și pe care acum nici măcar nu îl mai putem exporta, pentru că se aduce tot din Ucraina și din China. Mie îmi e jenă să mă duc la un apicultor să-i spun că îi iau mierea cu 6-7 lei kilogramul. Noi dacă nu am făcut export, am folosit oamenii de la combinat la alte activități, pentru că ce altceva puteam face, să-i dăm afară?'', a transmis șeful ACA.

Acesta a menționat, totodată, că interesul tinerilor pentru apicultură a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că nu mai este o activitate care poate aduce venituri sustenabile, având în vedere schimbările climatice și dependența sectorului de natură, dar și problemele legate de impactul negativ al importurilor de miere asupra pieței interne și creșterea prețurilor de producție.

''În anii trecuți făceam cursuri în 25 de județe, azi mai facem poate în 6-7. Trebuie să fie într-o serie 25-30 de apicultori, să-i înscrii și să-i duci la ITM, dar acum nu-i mai găsești. Am făcut în 12 ani în jur de 1.200 de apicultori în Oradea, dar acum nu mai vin'', a completat el.

În ceea ce privește Planul Național Apicol, Fetea susține că este un ''haos general'', pentru că UE cere tot felul de condiții pentru a deconta cheltuielile.

''Sunt probleme pentru că UE nu mai decontează toate cheltuielile, cere nu știu ce condiții. Inițial nu se deconta TVA. Acum, de exemplu, cumperi un produs cu 10.000 de euro și decontează doar 4.000 de euro, deși pe măsurile respective s-au stabilit niște sume, iar acelea nu au fost depășite. Adică am stabilit să luăm zece calculatoare, s-au luat trei, dar nu se decontează integral, doar 30% - 50%, deși mai există fonduri pe măsura respectivă. Dar e bine că încă mai există acest program, pentru că altă sursă de finanțare nu avem'', susține șeful ACA.

Bucureștenii mai pot cumpăra în cursul zilei de duminică, de la Târgul Național al Mierii, organizat pe platforma apicolă din Băneasa, o gamă diversificată de produse apicole, începând de la cele obținute direct din stupină până la produse apicole condiționate sau alte preparate derivate - suplimente nutritive, cosmetice etc. ''Târgul Național al Mierii este locul perfect pentru a se îndulci cu minunatele produse ale stupului: miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, suplimente nutritive și cocktail-uri, produse complet naturale ce vin din bogăția naturii, dar și din hărnicia albinelor și apicultorilor'', conform organizatorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)