Două evenimente majore s-au remarcat pe agenda întocmită pentru domeniul telecomunicaţiilor în 2022: organizarea de către România a ediţiei cu numărul 21 a Conferinţei Plenipotenţiarilor a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22), respectiv organizarea licitaţiei 5G în urma căreia a fost alocat un spectru de frecvenţe generos operatorilor.

Atât în primul caz, cât şi în cel de-al doilea, autorităţile de la Bucureşti au bifat o serie de beneficii, de la cele de imagine până la cele de natură financiară, prin direcţionarea unor sume consistente către bugetul de stat după rezultatul licitaţiei 5G.

România, pe harta globală a telecomunicaţiilor prin organizarea PP-22

Timp de trei săptămâni (26 septembrie - 14 octombrie 2022), România s-a aflat pe harta mondială a telecomunicaţiilor, prin găzduirea în incinta celei mai impozante clădiri din Europa - Palatul Parlamentului - a conferinţei globale a ITU.

Astfel, peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări s-au reunit la Bucureşti pentru a stabili direcţia globală a transformării digitale, dar şi pentru a alege viitoarea conducere a organizaţiei, agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii.
 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

România a fost prima ţară din Uniunea Europeană (UE) care a organizat un asemenea eveniment de anvergură, locul în care s-au stabilit politicile generale ale ITU, precum şi planurile strategice şi financiare pentru perioada 2024 - 2027, care vizează întreaga activitate a organizaţiei, dar, cu precădere, aspecte-cheie referitoare la incluziunea digitală şi reducerea decalajului digital, cele mai bune modalităţi de a mobiliza inteligenţa artificială (IA), internetul obiectelor (IoT) şi reţelele 5G şi viitoare către 6G, împreună cu alte tehnologii noi şi emergente.

Odată cu expirarea mandatului de secretar general al ITU al lui Houlin Zhao, conform regulamentului organizaţiei, au fost organizate noi alegeri. Pentru această funcţie şi-au depus candidatura Doreen Bogdan Martin (SUA) şi Rashid Ismailov (Federaţia Rusă). În urma scrutinului organizat în 29 septembrie, americanca Doreen Bogdan-Martin a fost aleasă în funcţia de secretar general al ITU, pentru următorii patru ani, cu 139 dintre voturi, în timp ce candidatul din Federaţia Rusă a obţinut 25 de voturi.

Printre deciziile adoptate la PP-22 s-au regăsit: promovarea egalităţii de gen (minimum 35% din totalul delegaţilor prezenţi să fie femei); noul Plan strategic al ITU pentru perioada 2024 - 2027, care vizează îmbunătăţirea conectivităţii, utilizarea radiocomunicaţiilor, abilităţile digitale şi alfabetizarea, alături de promovarea inovaţiei şi antreprenoriatului bazat pe tehnologie; revizuirea periodică a regulamentelor internaţionale de telecomunicaţii; guvernarea Internetului; o nouă rezoluţie privind sustenabilitatea spectrului de frecvenţă radio şi a resurselor asociate orbitei sateliţilor, utilizate de serviciile spaţiale; rolul pe care ITU îl va avea în implementarea Agendei Space 2030; dezvoltarea standardelor internaţionale care stabilesc criterii tehnice, procese şi practici pentru a permite dezvoltarea coordonată a tehnologiilor dedicate Internetului Lucrurilor (IoT) pentru oraşe inteligente şi durabile; o nouă rezoluţie privind modalitatea de atribuire a frecvenţelor de către instalaţiile radio militare pentru serviciile naţionale de apărare; rezoluţie privind o mai mare implicare a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor cu nevoi specifice şi a organizaţiilor din care fac parte, în activitatea ITU; rezoluţie prin care reprezentanţii mediului academic vor face parte din delegaţiile oficiale care urmează să participe la conferinţele importante organizate de ITU.

În plus, tot la Bucureşti, a fost stabilit ca evenimentul "Global Symposium for Regulators" din 2023, dedicat autorităţilor de reglementare naţionale, să aibă în Egipt, la Sharm-el-Sheikh, iar Conferinţa Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor din 2026 (PP-26) să se desfăşoare în Qatar, la Doha.

Conferinţa de la Bucureşti a adus României şi un plus de imagine din punct de vedere turistic şi cultural. În acest sens, Ministerul Culturii a organizat o serie de evenimente culturale de promovare, Primăria Capitalei a oferit delegaţilor acces liber la muzeele pe care le administrează, precum Festivalul Internaţional de Teatru şi Festivalul Internaţional de Jazz. De asemenea, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a organizat excursii pentru membrii delegaţiilor în diverse zone de interes - Castelul Bran, Castelul Peleş, Salina Prahova şi Salina Turda. Suplimentar, ministerul s-a ocupat de organizarea a trei infotripuri, în zilele de 1, 8 şi 9 octombrie.

Alături de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, parteneri în organizarea conferinţei PP-22 au fost: Senatul României, Camera Deputaţilor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Societatea Română de Televiziune. Totodată, AGERPRES a fost partener media al evenimentului.

Licitaţia 5G a devenit realitate în 2022

După o perioadă îndelungată de aşteptare, cauzată de normele birocratice, licitaţia pentru acordarea frecvenţelor 5G a putut fi organizată spre finalul acestui an. În 2021, oficialii ANCOM argumentau importanţa unei astfel de licitaţii prin faptul că bugetul de stat se putea "îmbogăţi" cu peste 3,6 miliarde de lei din taxele de licenţă, însă pe de altă parte, fluxul instituţional bătea pasul pe loc, blocat în hârtii.

Era nevoie, însă, de un ultim pas şi anume promulgarea Codului Comunicaţiilor, ceea ce s-a şi întâmplat în cele din urmă...

La jumătatea lunii iulie a acestui an, Autoritatea de reglementare în telecomunicaţii a publicat în consultare documentaţia licitaţiei pentru acordarea de servicii în bandă largă, termenul pentru formularea de observaţii fiind 10 august 2022.

Conform unui comunicat de presă al ANCOM, se propunea ca operatorii câştigători să acopere cu servicii de bandă largă majoritatea zonelor urbane, autostrăzile existente, aeroporturile internaţionale şi căile ferate modernizate, precum şi un număr de 600 de localităţi identificate ca neacoperite sau slab acoperite cu servicii de comunicaţii mobile.
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

În urma analizei mai multor factori, Autoritatea a propus şi preţurile de pornire în licitaţie pentru benzile de frecvenţe de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz, valoarea totală a acestora fiind de 693 de milioane euro. Taxa de licenţă urma să se stabilească prin Hotărâre de Guvern, în urma consultării cu industria.

La distanţă de trei luni, pe 28 octombrie, ANCOM a anunţat că a primit trei candidaturi de participare pentru alocarea celor 555 MHz în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. Ofertele au fost transmise de Orange România, RCS & RDS şi Vodafone România şi toate au fost validate câteva zile mai târziu.

Pe 15 noiembrie, preşedintele ANCOM, Vlad Stoica, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că suma totală pe care statul român o va încasa la bugetul de stat din acordarea licenţelor pentru frecvenţele 5G este de 432,6 milioane de euro.

Câştigătorii licitaţiei sunt Orange Romania, RCS&RDS şi Vodafone România, iar cele trei companii au achiziţionat un spectru de 420 MHz, respectiv 76% din totalul oferit.

"După cum ştiţi, astăzi suntem gata să anunţăm aceste rezultate. Au participat doare trei din cei patru operatori - Orange, Vodafone, RCS&RDS. Suma totală pe care statul român o va încasa este de 432,6 milioane euro. Un rezultat bun în actualul context macroeconomic şi politic. N-a fost uşor. Echipa noastră a colaborat foarte bine cu Guvernul şi, într-un dialog permanent cu industria, dar şi cu societatea civilă, am reuşit să obţinem acest rezultat. Cred că ar trebui să fim mândri de un rezultat ca acesta în acest context complicat. Este o premieră faptul că, împreună cu Guvernul, am acordat o eşalonare la plată a taxei de licenţă, dar probabil şi Guvernul, şi noi am înţeles că, în acest context, este util să sprijinim industria, astfel încât investiţiile în următorii ani să fie cât mai mari şi cât mai importante. De asemenea, licitaţia şi procedurile pe care noi le-am făcut au reprezentat şi două dintre jaloanele din PNRR - 147 şi 149. Primul jalon a fost atins, iar al doilea, principial, este închis, cu toate că mai sunt de făcut anumite acte administrative pentru a se finaliza complet", a spus Stoica.

Datele oficiale arată că Orange a adjudecat cel mai mult spectru şi a plătit aproximativ 264 milioane de euro, Vodafone România a plătit 122,5 milioane de euro, iar şi RCS&RDS suma de 45,5 milioane de euro.

În urma licitaţiei, Orange România S.A. şi-a adjudecat două blocuri de câte 2x5 MHz în banda de 700 MHz FDD, toate cele opt blocuri de câte 5 MHz disponibile în banda de 1500 MHz şi 16 blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

De asemenea, Vodafone România S.A. a câştigat un bloc de 2x5 MHz în banda de 700 MHz FDD şi zece blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

Totodată, RCS & RDS S.A. şi-a adjudecat cele patru blocuri de câte 2x5 MHz disponibile în banda de 2600 MHz FDD şi cinci blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

Potrivit ANCOM, taxele de licenţă urmează a fi achitate eşalonat, prima tranşă fiind exigibilă deja pentru 8 decembrie 2022, în valoare totală de 119 milioane de euro, iar ultima pe 17 noiembrie 2028, în cuantum de 80.009.617 euro.

În benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, drepturile acordate sunt valabile pentru 25 de ani, începând cu 1 ianuarie 2023, iar în banda 3400 - 3800 MHz pentru 22 de ani, începând din 1 ianuarie 2026. În acelaşi timp, pentru banda de 2600 MHz, drepturile acordate sunt valabile pentru perioada 1 ianuarie 2023 - 5 aprilie 2029.

Operatorii câştigători urmează să acopere cu servicii de bandă largă minimum 70% din populaţia ţării, majoritatea zonelor urbane, autostrăzile, aeroporturile internaţionale şi căile ferate modernizate, precum şi un număr de 240 de localităţi identificate ca neacoperite sau slab acoperite cu servicii de comunicaţii mobile.
 

ANCOM a mai organizat în anul 2021 o procedură de selecţie pentru acordarea spectrului rămas disponibil în urma licitaţiilor din 2012 şi 2015 în benzile de 800 MHz, 2600 MHz şi 3400 - 3600 MHz, în urma căreia s-au încasat la bugetul de stat 43,4 milioane de euro, în timp ce în urma prelungirii valabilităţii licenţelor de utilizare a frecvenţelor din banda de 2100 MHz, care au expirat în martie 2020, respectiv în ianuarie 2022, suma încasată la bugetul statului a fost de 110 milioane euro.

Autoritatea a propus ca taxa de licenţă să fie achitată eşalonat, în primii ani de valabilitate a licenţelor, suma preţurilor de pornire fiind, iniţial, de 693 de milioane euro. Taxa de licenţă a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1139/2022 şi devine venit la bugetul de stat. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)