BNS susţine creşterea salariului minim brut la 3.000 lei şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale
Blocul Naţional Sindical (BNS) susţine creşterea salariului minim brut la 3.000 lei pentru anul 2023 şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei în zona salariului minim.
"În acest moment, aproximativ 32% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au venituri sub 3.000 lei, iar 70% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au câştiguri salariale brute sub 5.500 lei", susţin reprezentanţii BNS într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
De asemenea, BNS propune păstrarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. Sindicaliştii consideră că o abordare precum cea propusă de Guvern, în special în cazul pensiilor, înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obţinerea unei pensii mai mici.
"O astfel de politică considerăm că este una periculoasă ce ar putea stimula muncă la gri", atrage atenţia Dumitru Costin, preşedintele BNS.
Potrivit sursei citate, soluţia propusă de Ministerul Muncii (3.000 de lei salariul brut, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuţiilor sociale şi impozitelor) înseamnă: o creştere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii brute a salariului minim; o penalizare în viitor, în momentul pensionării, prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei.
BNS mai atrage atenţia că de această măsură beneficiază direct doar salariaţii care câştigă la nivelul salariului minim, adică aproximativ 30% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.
În acest context, soluţia propusă de BNS înseamnă o creştere a salariului minim de 351 lei, din care: 101 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 de lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii salariului brut; creşterea salariului brut se va reflecta în întregime şi în calculul pensiei la momentul pensionarii, salariatul nefiind penalizat în viitor; beneficiază de revizuirea politicii fiscale aproximativ 70% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 3,3 miliarde de lei în minus la bugetul consolidat, impact ce poate fi atenuat prin creşterea salariilor brute antrenată de creşterea salariului minim.
De asemenea, organizaţia sindicală solicită constituirea unui grup de lucru care să stabilească un mecanism de lucru pentru stabilirea salariului minim.
"Partenerii sociali trebuie implicaţi nu numai în pasul final de decizie, ci şi în fazele de pregătire a datelor şi în analize de impact. Datele relevante trebuie să fie disponibile inclusiv partenerilor sociali. De asemenea trebuie clarificată situaţia coşului minim de consum, că indicator relevant pentru stabilirea salariului minim", precizează Dumitru Costin.
Nu în ultimul rând, BNS solicită asumarea unei soluţii finale pentru transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi constituirea unui grup de lucru pentru a analiza soluţiile disponibile în acest caz. De asemenea, se impune rediscutarea modului de asumare a sarcinii contribuţiilor sociale, între angajator, angajat şi stat şi revizuirea politicii fiscale a veniturilor din muncă, indiferent de formă contractelor în baza cărora se prestează.
Potrivit confederaţiei sindicale, BNS arată că salariul minim nu mai este începând din acest an doar o decizie luată politic în parametrii stabiliţi exclusiv la nivel naţional, iar până în 15 noiembrie 2024 statele membre au termen pentru pregătirea şi aplicarea Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
"În acest moment ne aflăm departe de multe din jaloanele instituite de Directiva adoptată luna trecută, indiferent dacă ne referim la indicatorii ce stau la baza evaluării gradului de adecvare a salariului minim, la gradul de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă sau la datele disponibile pentru o analiză pertinentă referitoare la salariul minim. În plus, o serie de aspecte cu impact asupra salariului minim şi a politicii salariale în general au rămas nesoluţionate. Facem referire în special la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, situaţia este în continuare neclară şi va deveni din ce în ce mai dificil de soluţionat, mai ales în contextul constrângerilor bugetare, dar şi în contextul definitivării Legii salarizării în sectorul bugetar. De asemenea, ni s-a cerut în mai multe rânduri să reintroducem progresivitatea în tratamentul fiscal al veniturilor salariale, aspect rămas nesoluţionat", explică BNS.
Reprezentanţii BNS consideră că toate aceste aspecte sunt relevante în contextul adecvării salariilor în general şi a salariului minim în special, iar ele vor trebui să fie abordate în contextul aplicării directivei.
Potrivit informaţiilor transmise de confederaţia sindicală, Directiva prevede 4 categorii de criterii ce ar trebui să ghideze analiză salariului minim: puterea de cumpărare a salariului minim, nivelul general al salariilor, rată de creştere a salariilor şi nivelul productivităţii muncii pe termen lung.
"În acest moment pare că avem o evoluţie contrară direcţiei impusă de directiva, raportul salariul minim/câştigul salarial mediu a scăzut în ultimii ani, deşi suntem încă departe de ţintă, în ultimii 2 ani, 2021 şi 2022 nu s-a reuşit nici măcar o menţinere a puterii de cumpărare a salariului minim. În ambii ani, 2021 şi 2022, în termeni reali salariul minim s-a redus faţă de anul anterior. De altfel creşterea salariilor a încetinit în 2021 şi 2022, în ciuda creşterii economice. În continuare România distribuie către salariaţi mult mai puţin din valoarea adăugată realizată, raportat la media europeană. În 2021 47,7% din PIB-ul realizat la nivelul UE 27 a fost distribuit către salariaţi sub formă remunerării salariale. În România, doar 37,9% din PIB a căpătat această destinaţie, mai mult tendinţa este una de îndepărtare de ţintă europeană", explică BNS.
În opinia confederaţiei sindicale, sunt din ce în ce mai vizibile efectele dispariţiei negocierilor colective reale, doar aproximativ 33% din salariaţii din România sunt acoperiţi de contracte colective la nivel de unitate. Dispariţia negocierilor colective la nivel naţional şi a celor sectoriale a redus semnificativ numărul salariaţilor ce beneficiază de negocieri colective.
"Decizia referitoare la salariul minim trebuie luată plecând de la aceste premise şi nu numai. Ar trebui că stabilirea salariului minim să fie o componentă dintr-un pachet care să include cel puţin: măsuri de creştere a salariului minim astfel încât într-un orizont rezonabil de timp să atingem ţintă că salariul minim să fie cel puţin 50% din câştigul salarial mediu; consultarea reală a partenerilor sociali în stabilirea salariului minim; pregătirea unui plan de măsuri pentru stimularea negocierilor colective, în special sectoriale, astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a valorii adăugate creată între muncă şi capital; revizuirea politicii fiscale în domeniul muncii, în special în ceea ce priveşte modul de asumare a sarcinii contribuţiilor sociale între angajat şi angajator şi totodată reintroducerea progresivităţii impozitului pe venit", se menţionează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Burduja: Bugetul în energie e cu peste 152% mai mare; majoritatea creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja. 'Avem un buget bazat pe responsabilitate și pr
Tanczos: România a lăsat în urmă șapte state membre, care au PIB per capita mai mic
România a lăsat deja în urmă șapte state membre care au Produsul Intern Brut per capita mai mic decât cel din România și suntem în urcare, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniu
Tanczos Barna: Săptămânile viitoare vom ieși cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto
Ministerul Finanțelor urmează să iasă săptămânile viitoare cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăr
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de peste 8 miliarde lei de la bănci, în februarie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 840 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 m
Ministrul Finanțelor: Noi nu calculăm nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Autoritățile nu calculează majorări de taxe sau de impozite în acest an, iar instituțiile sunt sub presiune constantă pentru a realiza partea de venituri, dar și pentru a ține cheltuielile sub control, a afirmat sâmbătă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Noi nu calculăm cu nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Tanczos: Bucureștiul contribuie la Fondul Național de Solidaritate; și-a dat seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară
Bucureștiul va contribui anul acesta la Fondul Național de Solidaritate în ceea ce privește cele 14 procente cu care fiecare primărie, indiferent cât e de mare sau cât e de mică, a contribuit ani de zile în acest fond, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.
Tanczos: Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile
Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile, iar acele contracte trebuie renegociate, regândite de manageri raționali și de lideri de sindicat raționali și responsabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. El a răspuns astf
Ministrul Finanțelor: Industria alimentară nu produce suficient; va fi nevoie de programe de susținere chiar peste fondurile europene
Industria alimentară din România are nevoie de programe de susținere și în anii următori, chiar peste fondurile europene, pentru că nu produce suficient, iar anul acesta vor fi două-trei scheme noi pentru zootehnie, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul susținut la Palatul Victoria, după aprobarea bugetului pe
Tanczos Barna: Până la sârșitul lunii martie, trebuie să dăm Hotărârea de Guvern privind punerea în aplicare a ''taxei pe stâlp''
Hotărârea de Guvern privind taxa pe construcții speciale ('taxa pe stâlp') trebuie aprobată până la finele lunii martie și, după aprobarea bugetului în Parlament, vom începe discuțiile concrete pentru a pregăti această hotărâre, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat
Tanczos: După aprobarea bugetului, Ministerul Muncii va pregăti alternative pentru ajutorul one off pentru pensionari
Ministerul Muncii va începe o analiză cu privire la ajutorul one-off pentru pensionarii cu pensii mici, iar în următoarele săptămâni după aprobarea bugetului va avea posibilitatea să vină cu un calcul concret în Coaliție, a anunțat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, sâmbătă, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern în
Tanczos Barna: Este exclus să ajungem la ''junk'' în acest an
România nu va fi retrogradată în categoria țărilor nerecomandate investitorilor (junk) în acest an, consideră ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Este, exclus (să ajungem la 'junk'). Ne uităm la indicatorii economici, ne uităm la dezvoltarea economică, la soliditatea economiei românești, la bugetul făcut p
Ministrul Finanțelor: Am bugetat suficienți bani pentru a fi plătite datoriile la furnizorii de energie
Guvernul a prevăzut în bugetul pentru 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile către furnizorii de energie deja validate și pentru sumele care vor veni și cu siguranță va fi o nouă schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.
Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru acest an
Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. 'Am adoptat astăzi acest buget la care am lucrat aproape 4 săptămâni. (...) Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pentru că n
Transelectrica a înregistrat la Registrul Comerțului compania care va implementa proiectul Coridorul Verde
Compania de stat Transelectrica a informat vineri că a înregistrat la Registrul Comerțului societatea Joint Venture GECO Power Company - Green Energy Corridor Power Company, societate cu răspundere limitată, cu sediul în România, care va implementa proiectul Coridorul Verde. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe Bursa
Hidroelectrica: O eroare tehnică a cauzat încălcarea securității datelor personale a 69 de clienți; a fost remediată prompt
O eroare tehnică a făcut ca securitatea datelor personale a 69 de utilizatori dintre cei peste 500.000 de clienți Hidroelectrica să fie încălcată, în timpul procesului de migrare către aplicația iHidro, precizează compania, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. 'În urma publicării articolului privin