AEI: Preţurile electricităţii şi gazelor vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite

Preţurile gazelor şi, implicit, ale electricităţii vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite şi foarte mulţi consumatori industriali vor falimenta, se arată într-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă, remisă, miercuri, AGERPRES.
Preţul gazelor naturale a atins marţi un nou prag record pe bursa din Olanda, 251 euro/MWh, deşi în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius.
Preţurile gazelor şi implicit ale electricităţii vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite, iar problema cea mai importantă a iernii viitoare este existenţa efectivă a gazelor, ceea ce va duce la situaţia în care unii consumatori sau ţări vor fi determinaţi să ofere oricât pe gaze, doar pentru a le avea, spun autorii studiului.
"Anul trecut, creşterea preţului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligaţiilor contractuale pe termen lung şi a unor probleme tehnice. Această situaţie a determinat o creştere a preţului gazelor cu 463% faţă de preţul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre ţări din Europa va aduce preţuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs", susţin specialiştii.
Există două prognoze în spaţiul public, care arată că este posibil ca preţul gazelor tranzacţionate pe bursă să crească cu 44% - 60% în iarna 2022-2023. Deşi aceste valori sunt ameţitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posibil al creşterii preţului la gaze în această iarnă .
Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, aminteşte că, în martie 2022, în cadrul dezbaterilor privind OUG de Plafonare a preţului la gaze şi energie electrică, afirma: "Conform proiectului de OUG preţul gazelor naturale vândute de producători se stabileşte la 150 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziţiona pentru populaţie şi de 250 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziţiona pentru consumatorii producătorii de energie termică. Această situaţie va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a preţului la gaze pentru consumatorii non casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv aceşti consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar şi diferenţa între preţul de piaţă şi preţul plafonat pentru gazele din producţie internă, adică consumatorii industriali vor achita un preţ de minim 1000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta".
Consumul de gaze a scăzut conform datelor INS în primele şase luni ale acestui an cu 8,5% la gazele naturale şi cu 3,7% la energie electrică faţă de consumul din anul trecut. Asta în condiţiile în care mulţi dintre consumatori aveau preţurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile iulie - septembrie anul acesta şi doar după această perioadă impactul preţurilor mari din present se va reflecta în activitatea companiilor.
La sfârşitul anului 2022, urmare a restrângerii activităţii unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului anual la gaze cu până la 15% (valoare la care ne-am angajat să facem economii la gaze).
"Tot în martie 2022, atrăgeam atenţia că plafonarea preţului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învăţământului (3,7% din PIB)" . Autorităţile anunţă acum că a estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea preţului se ridică la 3%. Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar şi de cantităţi de energie electrică din import, şi luând în considerare evoluţia de pe bursele de gaze din Europa a preţului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperi aceste plăţi către furnizorii din energie şi gaze", mai spun specialiştii AEI.
Aceştia au arătat că situaţia se datorează schemei de plafonare a facturilor.
"Situaţia actuală aşa cum se poate observa era mai mult decât predictibilă, însă încăpăţânarea autorităţilor de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situaţia de a necesita luarea de măsuri dure acum la intrarea în iarnă. Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic şi în care se puteau aplica măsuri energetice, cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023, la un nivel suportabil, nu au fost luate, şi ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarea oamenilor măsuri în energie la fel ca în anul 2021", potrivit AEI.
Experţii asociaţiei spun că această schemă de plafonare trebuie modificată, pentru că periclitează siguranţa aprovizionării cu gaze.
"Până în momentul de faţă am jucat 'bambilici' cu furnizorii şi asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă şi cantităţile de gaz şi energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantităţi vor deveni semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenţii de împrumut din umbră ai statului (băncile nu vor mai finanţa furnizorii datorită riscului ridicat pe care aceştia îl prezintă) şi probabilitatea blocajului financiar pe piaţa gazelor şi a energiei va fi iminent. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia şi continuarea acestui joc periclitează siguranţa aprovizionării cu gaze", se mai arată în studiu. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FPIOR: Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României
Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), care își reafirmă angajamentul pentru o colaborare constructivă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și alte autorități de control.
MADR: Toate proiectele declarate eligibile în cadrul Submăsurii privind investițiile în exploatații agricole primesc finanțare
Bugetul aferent Submăsurii 4.1.1. - Investiții în exploatații agricole a fost suplimentat, în așa fel încât toate proiectele declarate eligibile să poată fi susținute financiar pentru implementare, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Majorarea bugetului a fost posibilă în urma dem
Peste 342,4 de milioane de lei pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate în 2025 (proiect)
Legumicultorii vor putea beneficia de un sprijin de 1,5 euro/mp pentru cultivarea legumelor în spații protejate, resursele financiare necesare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis fiind de 342,4 milioane de lei pentru anul 2025, informează Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Proiectul de Hotărâre a Guve
CCF: Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi
Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi, iar alte state UE procedează diferit, susțin reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF). Potrivit unui comunicat transmis joi de CCF, noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor î
CCIR promovează mediul de afaceri românesc în America Latină și Caraibe
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, promovează zona Americii Latine în rândul oamenilor de afaceri din România, ca fiind o destinație de afaceri foarte importantă. Potrivit unui comunicat al CCIR, Mihai Daraban a avut, joi, o întâlnire oficială cu Grupul șefilor de m
Președintele Curții de Conturi a României și președintele IBAN, discuții despre întărirea cooperării între cele două instituții
Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a discutat joi cu președintele Consiliului Internațional al Auditorilor pentru NATO (IBAN), Radek Visinger, despre întărirea cooperării între cele două instituții, în contextul Memorandumului de Înțelegere semnat la data de 26 martie 2024, la sediul NATO, potrivit unui comunicat r
Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei pentru 'instigarea publică la procese împotriva societății civile'
Activiștii organizației de mediu Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei, Sebastian Burduja, invocând faptul că 'este inacceptabil, într-un stat democratic, ca ministrul Energiei să iasă public cu mesaje prin care cere directorilor companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile care contestă proiecte controversate'.
Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României, reprezentând peste 2% din economia națională (studiu)
Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei românești, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul național, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), se menționează într-un comunicat de presă.
Recompensele financiare, cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români (studiu)
Recompensele financiare reprezintă cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români, iar cele mai dorite forme de recunoaștere sunt bonusurile, potrivit studiului care analizează evoluția și tendințele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România. Studiul anual Benefit, realizat de Edenred
AFIR: Buget de 86,64 milioane de euro pentru proiecte de investiții în sectorul forestier
Prima sesiune de primire a proiectelor de investiții în sectorul forestier va avea loc în perioada 7 aprilie - 4 iulie 2025, alocarea financiară fiind de peste 86,64 milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Instituția a publicat pe
Poșta Română a implementat o soluție informatică pentru digitalizarea proceselor interne ale companiei
Poșta Română a finalizat implementarea aplicației 'Control Numerar' - o soluție informatică dezvoltată integral 'in-house', ce permite monitorizarea precisă a fluxului de numerar, de la nivel central până la fiecare subunitate poștală, oferind un control sporit asupra fondurilor companiei. 'Implementarea aplicaț
Păunescu (BNR): Este de datoria noastră să solicităm dreptul real, cert și imprescriptibil privind creanța pe care o avem față de Rusia
Consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, susține că este de datoria noastră să solicităm dreptul 'real, cert și imprescriptibil' privind creanța pe care o avem față de Rusia, de peste un secol, fiind încrezător în ajutorul pe care Comisia Europeană și Parlamentul European îl acordă României. Banca Nați
Importurile la prețuri de dumping și lipsa finanțării ''ofilesc'' afacerile producătorilor de flori din România
Producătorii români de flori solicită autorităților un ajutor financiar pentru a evita falimentul, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă din cauza importurilor masive de flori la prețuri de dumping, mult sub costurile lor de producție, din țări în care totul se subvenționează, de la producție până la desfacere.
Burduja: Lucrăm la o propunere de act normativ pentru deblocarea și accelerarea proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție
Ministerul Energiei lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție, a scris, joi, pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei,
Prejudiciu în valoare de 10,18 milioane lei cauzat bugetului de stat de trei societăți food-delivery din București
Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) au descoperit nereguli fiscale la trei societăți care activează în livrarea de produse prin platforme de food-delivery, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind în valoare de 10,18 milioane lei, informează Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).