logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

RETROSPECTIVĂ 2021/România se modernizează, prin înfiinţarea DNSC, şi se pregăteşte de găzduirea Centrului European Cyber

Imagine din galeria Agerpres

Transformarea Centrului Naţional de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în Directorat Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), precum şi "unda verde' pe care România a primit-o pentru a găzdui Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice - Centrul Cyber sunt ştirile anului în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor.

Pe de altă parte, mult-aşteptata licitaţie pentru frecvenţele 5G a rămas în expectativă, chiar dacă încasările la bugetul de stat puteau depăşi 3,6 miliarde de lei, conform estimărilor Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

România, pe harta europeană a securităţii cibernetice
La trei ani de când Comisia Europeană (CE) a lansat în dezbatere propunerea de regulament de instituire a Centrului Cyber al Uniunii Europene (UE), la jumătatea lunii aprilie a acestui an Consiliul UE a adoptat Regulamentului de înfiinţare a acestei entităţi şi, implicit, găzduirea sa în România, la Bucureşti, ca urmare a deciziei rezultate din votul statelor membre, pe data de 9 decembrie 2020.

Prin activitatea Centrului, se va sprijini crearea de sinergii şi parteneriate între actorii publici şi privaţi din domeniu, mediul academic şi industria de profil din UE, având rol esenţial în structurarea şi orientarea demersurilor Uniunii Europene de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul Cyber de la Bucureşti va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securităţii cibernetice disponibile prin Europa Digitală şi Orizont Europa.

Propunerea de regulament de înfiinţare a Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind negociată inclusiv pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.

Procedura de selecţie pentru stabilirea locului în care va funcţiona noua entitate a fost organizată pe data de 9 decembrie 2020, la Bruxelles, şi s-a finalizat, urmare votului statelor membre şi a unui demers diplomatic intens al părţii române, cu alegerea Bucureştiului. Statele membre înscrise în competiţie au fost: Belgia (pentru Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).

Înfiinţarea Centrul European de Securitate Cibernetică în România reprezintă, în viziunea Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), 'validarea expertizei româneşti într-un domeniu complex'.

Conform ANIS, România ocupă locul 6 în UE în privinţa numărului de absolvenţi din IT&C, iar peste 27.000 de studenţi se înscriu anual la facultăţi cu profil tehnologic. În plus, capitala României este cel mai important centru IT&C din ţară, cu peste 83.000 de specialişti angajaţi în 118 companii tech şi investiţii de peste 1,1 miliarde de euro atrase în ultimii şapte ani în start-up-uri de tehnologie.

La nivel general, industria IT&C a contribuit la creşterea economică, în primul trimestru al anului 2020, cu aproape 40%, iar în 2019, contribuţia sectorului la formarea PIB a fost de 6%, arată statistica oficială.

În paralel cu vestea care a confirmat că România va găzdui Centrul Cyber al UE, un alt eveniment important merită punctat: transformarea CERT-RO în Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC). Decizia fost luată de Guvern în data de 22 septembrie 2021, iar noua structură este considerată un proiect strategic pentru România, la care şi-au adus contribuţia 20 instituţii-cheie.

Astfel, DNSC va avea mai multe responsabilităţi, adaptate nevoilor unei lumi în continuă mişcare şi dezvoltare şi urmează să preia personalul, infrastructura şi atribuţiile fostului CERT-RO, a cărei structură şi mod de operare depăşite nu mai corespundeau evoluţiilor din spaţiul cibernetic, au precizat reprezentanţii Guvernului.

Directoratul va îndeplini, printre altele, un rol important în implementarea noii Strategii Naţionale de Securitate Cibernetică şi în asigurarea respectării de către România a angajamentelor asumate la nivel internaţional, inclusiv a celor legate de implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică a UE, a Directivei NIS şi NIS 2.0, precum şi de Centrul european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC).

 


Licitaţia pentru 5G - încă o dată în aşteptare
Semnalul autorităţilor în ceea ce priveşte organizarea unei licitaţii pentru acordarea frecvenţelor 5G au fost, încă de la începutul anului, vagi şi fără vreo perspectivă.

Pe de o parte, oficialii ANCOM argumentau importanţa unei astfel de licitaţii prin faptul că bugetul de stat se putea "îmbogăţi" cu peste 3,6 miliarde de lei din taxele de licenţă, însă pe de altă parte, fluxul instituţional bătea pasul pe loc, blocat în hârtii.

Viziunea Consiliului Concurenţei era, însă, alta cu privire la beneficiile financiare pe care le-ar putea avea statul de pe urma licitaţiilor pentru 5%. "În fiecare an, Guvernul îşi doreşte să facă bani din licitaţia de 5G şi nu cred că e cea mai bună abordare. Important ar fi să avem servicii bune, aşa cum am avut la 4G, la preţuri accesibile. Nu neapărat să aducem foarte mulţi bani bugetului din taxele pe spectru', declara, în luna iulie, preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.

Anterior acestei declaraţii, în luna mai, Marian Murguleţ, pe atunci preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii - Radiocom, menţiona, fără echivoc, faptul că şansele pentru organizarea licitaţiei 5G în România, în 2021, sunt zero, dacă nu se întâmplă paşi relevanţi în Parlament, până la finalul lunii iunie. Ce însemnau acei paşi relevanţi? Finalizarea caietului de sarcini pentru licitaţie, aprobarea în Parlament a Legii 5G şi transpunerea în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice, respectiv aprobarea Hotărârii de Guvern privind stabilirea cuantumurilor minime ale taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio.

Pe final de an, preşedintele ANCOM, Vlad Stoica, a apreciat, într-o conferinţă de presă, că licitaţia pentru spectrul 5G ar putea fi organizată în aproximativ 4-5 luni de la promulgarea Codului Comunicaţiilor. 'Noi apreciem, fezabil, în trimestrul trei al anului viitor, poate dacă avem noroc şi mai repede", a precizat Stoica.

Pe data de 11 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G. În 7 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege iniţiat de Guvern.

Estimările oficiale arată că tehnologia 5G urmează să genereze, la nivel mondial, venituri de 225 de miliarde de euro, în 2025.

În tot acest tumult, un studiu ANCOM, publicat în februarie, arăta că 75% dintre români consideră că telefoanele mobile reprezintă principalele surse de radiaţii, în timp ce două din zece persoane (19%) au afirmat că tehnologia 5G are efecte nocive asupra sănătăţii oamenilor, florei şi faunei.

În data de 23 noiembrie, ANCOM a anunţat, într-un comunicat de presă, că RCS&RDS şi Invite Systems SRL au câştigat licitaţii de frecvenţe pentru comunicaţii mobile în valoare de 42,7 milioane de euro, respectiv 700.000 de euro, de utilizare a unor blocuri de frecvenţe pentru comunicaţii mobile de bandă largă.

Suma pe care compania RCS&RDS o are de plătit ca taxă de licenţă este de 22 milioane de euro pentru spectrul din banda de 800 MHz, 17,2 milioane de euro pentru drepturile de utilizare din banda de 2600 MHz FDD şi 3,5 milioane de euro pentru blocul de frecvenţe din banda de 2600 MHz TDD. Totodată, societatea Invite Systems S.R.L. a licitat şi a câştigat drepturi de utilizare pentru 1 bloc de 5 MHz nepereche în banda de frecvenţe de 3400-3600 MHz, pentru o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2022 şi 31 decembrie 2025, pentru care va avea de plătit ca taxă de licenţă suma de 700.000 euro.

Cifrele-cheie în domeniul comunicaţiilor din România, în 2021
* Cele mai noi date publicate de ANCOM cu privire la portabilitatea numerelor de telefon între reţele relevă faptul că, în 13 ani de când s-a lansat serviciul respectiv, în România aproximativ 8,1 milioane de numere au fost transferate de la un operator la altul. Din acest total, aproape 850.000 de numere au fost portate doar în 2021, dintre care 804.890 de telefonie mobilă şi 44.544 numere de telefonie fixă.

În perioada analizată, RCS&RDS a primit în reţea prin portare 431.185 de numere de telefonie mobilă, urmat de Orange - cu 113.141 numere portate, Vodafone (108.850), Telekom Romania Mobile Communications (77.630) şi Telekom Romania Communications (74.070).

În ceea ce priveşte telefonia fixă, statistica ANCOM relevă faptul că RCS&RDS a primit în reţea 24.461 de numere, urmată de Vodafone (6.143), GTS Telekom (5.167), Orange (5.120) şi Telekom Romania Communications (1.582).

* Un alt raport al arbitrului telecom publicat în acest an evidenţiază faptul că, în 2020, telefonia mobilă a fost serviciul cel mai afectat de incidente de securitate, cu un număr de 5,9 milioane de astfel de evenimente, dar în ansamblu, comparativ cu anul 2019, există o scădere semnificativă a numărului de conexiuni afectate în cazul tuturor serviciilor de comunicaţii electronice.

În perioada analizată, cele mai multe conexiuni afectate de incidentele semnificative sunt cele de telefonie mobilă şi SMS (5,9 milioane), urmate de serviciile de internet mobil (4,6 milioane), retransmisia programelor audiovizuale (peste 550.000), iar cel mai puţin afectate au fost cele de Internet fix (aproximativ 451.000) şi telefonie fixă (aproape 400.000).

Cele mai afectate au fost judeţele: Olt (75 incidente), Teleorman (65), Dolj (58) şi Gorj (57). La polul opus s-au situat judeţele Satu Mare (7 incidente), Covasna şi Botoşani (cu câte opt incidente).

* În privinţa internetului, o statistică ANCOM, publicată în decembrie arată că veniturile înregistrate de sectorul telecom din România au ajuns, în primul semestru din acest an, la 8,4 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), în scădere cu aproximativ 1% faţă de intervalul similar din 2020.

Datele centralizate de către arbitrul telecom arată, totodată, că telefonia mobilă generează, în continuare, cel mai mare procentaj de venituri (36%), urmată de internetul fix şi mobil - cu circa 33%, retransmisia programelor TV (14%), telefonia fixă (9%) şi celelalte tipuri de reţele şi servicii (circa 8%). În funcţie de veniturile obţinute din comunicaţii electronice, primii trei furnizori erau Orange - cu 25% cotă, Vodafone - cu 24% şi Grupul Telekom - cu 24%.

Numărul de conexiuni la internet fix, în România, a ajuns în primele şase luni ale anului, la 5,85 milioane, în creştere cu 3%, faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.

La nivel naţional, şapte din zece gospodării deţin conexiuni de internet fix. După numărul de conexiuni, primii trei furnizori erau RCS, cu 61%, Grupul Telekom - cu 17% şi Vodafone - cu 12%.

În ceea ce priveşte internetul mobil, numărul total de conexiuni active, de 20,5 milioane, înregistrat în primele şase luni ale anului în curs, a rămas relativ neschimbat, iar circa 70% dintre acestea permit 4G şi 5G.

Traficul mediu lunar a fost de 5,8 GB/locuitor, echivalentul a aproape 200 MB pe zi, iar în funcţie de numărul de conexiuni active, primii trei furnizori erau: Orange - cu 39%, Vodafone - cu 25% şi RCS - cu 20%.

La serviciile de voce, numărul de cartele SIM de telefonie mobilă active în România rămâne constant, în timp ce telefonia fixă îşi menţine ritmul de scădere atât în ceea ce priveşte numărul de abonaţi, cât şi al numărului liniilor de acces.

De asemenea, numărul de abonaţi la servicii TV a ajuns la 7,8 milioane, marjă în care există o creştere de circa 3%, a abonaţilor prin cablu, care înseamnă şi 77% din total. În acelaşi timp, numărul de abonaţi prin satelit, DTH sau IPTV a înregistrat o scădere de la an la an.

* Pe segmentul poştal, cea mai recentă statistica oficială, publicată în octombrie, cu date valabile pentru 2020, arăta că valoarea totală a pieţei serviciilor poştale a fost de 3,7 miliarde lei, cu 22% mai mare decât în 2019.

În funcţie de veniturile din servicii poştale obţinute în anul 2020, principalii competitori de pe piaţa serviciilor poştale din România sunt Fan Courier, cu o cotă de piaţă de 23%, Compania Naţională Poşta Română (17%) şi Sameday cu 12% din totalul veniturilor.

În 2020, serviciul universal a contribuit cu 36% la realizarea traficului poştal şi cu peste 16% la realizarea veniturilor totale ale sectorului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)

Afisari: 21

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Economic 25-04-2025 20:32

Burduja: Am lansat în consultare un proiect de lege ce vizează finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice,începute de zeci de ani

Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice începute de zeci de ani și blocate, a anunțat vineri, ministrul de resort, Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, proiectul de lege introduce un regim juridic special, aplicabil exclusiv acelo

Economic 25-04-2025 19:24

Ministrul Finanțelor: Execuția bugetului pe primele trei luni reflectă provocările contextului economic intern și extern

Execuția bugetului pe primele trei luni ale anului reflectă provocările contextului economic intern și extern, precum și primele rezultate ale măsurilor luate pentru restabilirea echilibrului bugetar, a transmis, vineri, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor în economie trebuie continuate. Execuția b

Economic 25-04-2025 18:50

Deficitul bugetar a urcat la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025

Deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025, comparativ cu 2,04% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor. 'Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,2

Economic 25-04-2025 16:20

Marcel Boloș și comisarul european Piotr Serafin au vizitat proiecte implementate din fonduri europene la Oradea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și comisarul european pentru Buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, au vizitat proiecte de succes implementate din fonduri europene la Oradea, potrivit unui comunicat de presă al ministerului. 'Salutăm inițiativa domnului comisar Serafin de a vizita statele membre pent

Economic 25-04-2025 15:19

Apropierea de metrou poate crește prețul unei locuințe și cu 30% (analiză)

Două locuințe care dispun de caracteristici asemănătoare și se află în același cartier pot fi scoase la vânzare cu prețuri foarte diferite, atunci când una dintre acestea se află în imediata proximitate a unei stații de metrou și cealaltă nu, arată o analiză realizată de platforma Imobiliare.ro, publicată vineri. Conform sursei citate,

Economic 25-04-2025 13:26

Producătorii auto se pot înscrie în Programul 'Rabla' 2025, începând din 30 aprilie (AFM)

Sesiunea de înscriere a producătorilor în cadrul Programului 'Rabla' 2025 va demara pe data de 30 aprilie, a anunțat, vineri, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. Dosarul de validare trebuie depus până pe 7 mai, la ora 23:59, și va cuprinde următoarele document

Economic 25-04-2025 13:18

ASPES: Peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită

Peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită și de aceea votanții doresc de la viitorul președinte să promoveze direct sau împreună cu Parlamentul și Guvernul o schimbare reală și profundă în politica actuală și viitoare a României, afirmă Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).

Economic 25-04-2025 12:53

ANCOM: Platformele online pot suspenda, restricționa sau închide conturile utilizatorilor și trebuie să motiveze clar decizia

Furnizorii platformelor online le pot impune utilizatorilor o serie de restricții pe motiv că informațiile furnizate de către aceștia constituie conținut ilegal sau sunt incompatibile cu condițiile generale de utilizare ale serviciilor platformelor, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comuni

Economic 25-04-2025 12:18

Creștere de peste patru ori a numărului de bilete cumpărate de către români cu destinația Roma, în ultima săptămână (analiză)

Numărul biletelor de avion cumpărate de către români cu destinația Roma a crescut de peste patru ori, pentru perioada 21-27 aprilie, pentru a fi prezenți fizic la funeraliile Papei Francisc, arată o analiză de specialitate, publicată vineri. Potrivit datelor centralizate de Vola.ro, prețul mediu al unui bilet dus-întors către capit

Economic 25-04-2025 12:05

Salonul Imobiliar București, la Palatul Parlamentului în acest weekend

Salonul Imobiliar București, coorganizat de Imobiliare.ro, s-a deschis vineri la Palatul Parlamentului, unde sunt prezenți peste 100 de expozanți, cu o ofertă vastă de apartamente noi, case și terenuri, atât din București, cât și din țară. La târg vor fi prezenți dezvoltatori imobiliari și peste 20 de agenții imobiliare, cu o

Economic 25-04-2025 11:15

Aproape 80% dintre români ar cumpăra pui cu creștere lentă, dar spun că nu găsesc suficiente informații (studiu)

Peste 80% dintre români consumă carne de pui cel puțin o dată pe lună, consolidându-i poziția ca aliment de bază, iar 76% dintre ei spun că ar cumpăra pui crescut lent, dacă ar avea acces facil la acest produs în magazine, relevă un studiu dat vineri publicității. Carnea de pui rămâne un aliment esențial în dieta

Economic 25-04-2025 11:05

Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,4% în martie

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2025 cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 629,084 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,9% (2,9% în termeni reali), conform datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Depozitele

Economic 25-04-2025 10:55

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,8% în luna martie 2025

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 0,8% în luna martie 2025, față de februarie a.c., (0,5% în termeni reali), până la nivelul de 423,567 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 70,0% în volumul tot

Economic 25-04-2025 09:55

ANOFM va organiza cursuri de formare profesională pentru 1.395 de persoane, în luna mai

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în cursul lunii mai, 94 de programe de formare profesională pentru un număr de 1.395 persoane. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis vineri AGERPRES, cei interesați beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizat

Economic 25-04-2025 09:50

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a scăzut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în primele două luni din acest an, față de perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul