Badea (Hidroelectrica): Investiţia de la Bumbeşti se află în fază avansată; ni se cere să protejăm un rac care nu a fost găsit niciodată

Investiţia de la Bumbeşti se află într-o fază extrem de avansată, dar acolo avem de protejat un peşte care nu are niciun fel de importanţă economică, precum şi un rac care nu a fost niciodată găsit, a declarat, miercuri, Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.
"La Bumbeşti am reluat toate procedurile în conformitate cu legislaţia actuală. Ne aflăm într-o fază extrem de avansată. Am depus documentaţia de mai bine de două luni şi jumătate pentru a intra în ultimele etape de evaluarea pentru obţinerea acordului de mediu. Deocamdată, nu am primit niciun feedback de la autorităţi. În cazul de faţă avem o serie de sarcini date de autorităţile de mediu în ceea ce priveşte măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanţă cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găseşte în toată Europa. Avem de protejat acest peşte care, tot din informaţii publice, nu reprezintă şi nu are niciun fel de importanţă economică, şi avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiţii să trăiască acolo. În astfel de situaţii derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligaţia ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni... La Răstoliţa, din 2017 de când am obţinut Hotărârea de Guvern de expropriere pe acel obiectiv de investiţii, am făcut toate demersurile, doar că similar cu situaţia de la Bumbeşti autorităţile ne cer din proprie iniţiativă revizuirea acordului de mediu, deşi noi avem autorizaţia de construire", a subliniat Badea, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice.
Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO
Acesta a adăugat că nu este normal ca, odată ce s-au primit avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, o companie să fie obligată să se oprească lucrările "şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile".
"Cazul de la Bumbeşti, cel mai dramatic dintre toate, pentru că, din păcate, avem şi o hotărâre judecătorească dată în anul 2017 prin care ni s-a anulat autorizaţia de construire, motivul fiind că schimbându-se legislaţia, trebuie actualizat acordul de mediu. Nu sunt de acord cu acest principiu, pentru că odată ce ai luat avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, este normal ca în baza acestora să finalizezi investiţia şi să nu fii obligat pe parcursul lucrărilor să te opreşti şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile autorizaţiile sau dacă mai trebuie să facem ceva. În această situaţie ne aflăm cu multe dintre investiţii. Când s-a început investiţia la Bumbeşti au fost luate două autorizaţii de construire, de la Consiliul Judeţean Gorj şi Consiliul Judeţean Hunedoara. În interiorul perioadei de valabilitate a autorizaţiei de construire nu a fost finalizată investiţia şi, conform legislaţiei actuale, se emite un nou set de autorizaţii de construire pentru restul execuţiei în baza avizelor şi acordurilor existente. În paralel, a fost declarat Parcul Naţional Valea Jiului, iar apoi au început procesele în instanţă cu diverse ONG-uri care au atacat, practic, două elemente: avizul de gospodărire a apelor emis deja şi acordul de mediu", a spus Bogdan Badea.
În replică, Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei Reglementări din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a afirmat că, la momentul actual, pentru investiţia Hidroelectrica se află în analiză Studiul de evaluare a impactului, ce cuprinde atât Studiul de evaluare adecvată, cât şi Studiul asupra corpurilor de apă.
"Noi, ca instituţie, derulăm această procedură tocmai ca să rezolvăm situaţia. Când s-au anulat cele două autorizaţii de construire nu s-a anulat acordul de mediu, ci s-a pus problema că la vremea respectivă nu s-a făcut aşa-numitul Studiu de evaluare adecvată. Această procedură este la noi, la Agenţia Naţională. Suntem în faza în care, conform legislaţiei actuale, trebuie făcute nişte studii, cum ar fi Studiul de evaluare a impactului care cuprinde şi Studiul de evaluare adecvată şi Studiul asupra corpurilor de apă. Suntem în perioada de analiză. Acele condiţii sunt puse în formularul standard şi în cererea de declarare a Parcului Naţional Defileul Jiului şi în Planul de Management care nu este încă finalizat. Acum, administraţia parcurilor naţionale ţine de o structură din cadrul Regiei Naţional de Pădurilor. Suntem la finalul analizei şi în maximum două săptămâni vom avea un răspuns. Nu este un studiu simplu şi deciziile pe care noi le-am luat în această procedură sunt contestate în instanţă de către aceleaşi ONG-uri care au contestat şi proiectul iniţial", a explicat Pătraşcu.
Pe de altă parte, în viziunea şefului Hidroelectrica, proiectele hidroenergetice aflate în diverse stadii de execuţie reprezintă o poveste care datează de la începutul anilor 90.
"Sunt proiecte începute fie înainte de Revoluţie, fie imediat în perioada anilor 90, care au avut la bază toate avizele şi autorizaţiile cerute de legislaţia românească, la acel moment, şi care din varii motive, în special din cauza unei lipse de finanţare în diverse perioade, nu au reuşit să fie puse în funcţiune. Ulterior începerii lucrărilor şi realizării unei părţi semnificative din respectivele obiective de investiţii, peste acestea care au fost declarate prin acte normative ca fiind de interes naţional şi de interese public, au fost declarate diverse parcuri naţionale, tot prin Hotărâri de Guvern sau situri Natura 2000. După aceste momente ne-am confruntat cu un val de procese din partea unor organizaţii nonguvernamentale în vederea anulării autorizaţiilor de construite pre-existente, stopării lucrărilor şi, în cel mai fericit caz, reluării procedurilor pe ceea ce înseamnă avizul de mediu, în conformitate cu legislaţia incidentă care s-a tot actualizat în ultima perioadă", a menţionat Badea.
În acelaşi context, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, a punctat faptul că, în 2018, statul român s-a ocupat de modificarea legislaţiei în domeniul ariilor protejate, după ce în anii anteriori autorităţile declarau ca protejate zone pentru care existau acorduri de mediu valabile în dezvoltarea de investiţii.
"Atât ne-a dus capul şi vă spun cu toată seriozitatea: dacă la Răstoliţa statul român, în 1990, avea un acord de mediu pe un obiectiv strategic ale acestei ţări, în 2007 vine şi face o arie protejată fix peste acest obiectiv. Ca să fie şi mai frumos, îl dă în administrare unui ONG. Mai departe, la Livezeni-Bumbeşti s-a întâmplat fix acelaşi lucru: statul are un obiectiv strategic, iar acelaşi stat vine şi, ce să vezi, face un parc şi pune restricţii. În sfârşit, în 2018, statul român s-a trezit şi a adus administrarea ariilor protejate la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Ne-am ocupat de modificarea legislaţiei. Doar atât ne dorim, sa depună colegii noştri de la Hidroelectrica, o dată la APM Mureş o notificare pentru scoaterea din circuitul forestier, şi o notificare pentru revizuirea acordului de mediu", a subliniat Croitoru.
Hidroelectrica anunţa, la jumătate anului trecut, că avea în plan execuţia de proiecte noi cu o valoare estimată de aproape 18 miliarde lei, cu o putere instalată totală de 713,62 MW, ce pot asigura o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, conform strategiei investiţionale publicate de companie.
Unul dintre proiecte vizează Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbeşti, iar termenul estimat de punere în funcţiune era anul 2022.
AHE Răstoliţa este un alt proiect avut în vedere, finalizarea obiectivului de investiţii fiind hotărâtă pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate privind eficienţa tehnico-economică efectuate de comisii interne Hidroelectrica. Prin finalizarea acestor lucrări, aportul de energie în SEN va fi de circa 46,3 GWh anual.
Pentru Răstoliţa etapa 2, Hidroelectrica are în vedere analizarea optimizării lucrărilor rest de executat pentru etapa a II. În cazul în care valoarea lucrărilor optimizate va conduce la indicatori economici favorabili, se vor produce suplimentar circa 70,7 GWh anual.
Termenul estimat de punere în funcţiune pentru etapa I este anul 2022, respectiv 2027 pentru etapa a II-a. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Burduja: Am lansat în consultare un proiect de lege ce vizează finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice,începute de zeci de ani
Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează finalizarea accelerată a marilor investiții hidroenergetice începute de zeci de ani și blocate, a anunțat vineri, ministrul de resort, Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, proiectul de lege introduce un regim juridic special, aplicabil exclusiv acelo
Ministrul Finanțelor: Execuția bugetului pe primele trei luni reflectă provocările contextului economic intern și extern
Execuția bugetului pe primele trei luni ale anului reflectă provocările contextului economic intern și extern, precum și primele rezultate ale măsurilor luate pentru restabilirea echilibrului bugetar, a transmis, vineri, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor în economie trebuie continuate. Execuția b
Deficitul bugetar a urcat la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025
Deficitul bugetar s-a situat la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025, comparativ cu 2,04% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor. 'Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, respectiv 2,2
Marcel Boloș și comisarul european Piotr Serafin au vizitat proiecte implementate din fonduri europene la Oradea
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și comisarul european pentru Buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, au vizitat proiecte de succes implementate din fonduri europene la Oradea, potrivit unui comunicat de presă al ministerului. 'Salutăm inițiativa domnului comisar Serafin de a vizita statele membre pent
Apropierea de metrou poate crește prețul unei locuințe și cu 30% (analiză)
Două locuințe care dispun de caracteristici asemănătoare și se află în același cartier pot fi scoase la vânzare cu prețuri foarte diferite, atunci când una dintre acestea se află în imediata proximitate a unei stații de metrou și cealaltă nu, arată o analiză realizată de platforma Imobiliare.ro, publicată vineri. Conform sursei citate,
Producătorii auto se pot înscrie în Programul 'Rabla' 2025, începând din 30 aprilie (AFM)
Sesiunea de înscriere a producătorilor în cadrul Programului 'Rabla' 2025 va demara pe data de 30 aprilie, a anunțat, vineri, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. Dosarul de validare trebuie depus până pe 7 mai, la ora 23:59, și va cuprinde următoarele document
ASPES: Peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită
Peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită și de aceea votanții doresc de la viitorul președinte să promoveze direct sau împreună cu Parlamentul și Guvernul o schimbare reală și profundă în politica actuală și viitoare a României, afirmă Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
ANCOM: Platformele online pot suspenda, restricționa sau închide conturile utilizatorilor și trebuie să motiveze clar decizia
Furnizorii platformelor online le pot impune utilizatorilor o serie de restricții pe motiv că informațiile furnizate de către aceștia constituie conținut ilegal sau sunt incompatibile cu condițiile generale de utilizare ale serviciilor platformelor, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comuni
Creștere de peste patru ori a numărului de bilete cumpărate de către români cu destinația Roma, în ultima săptămână (analiză)
Numărul biletelor de avion cumpărate de către români cu destinația Roma a crescut de peste patru ori, pentru perioada 21-27 aprilie, pentru a fi prezenți fizic la funeraliile Papei Francisc, arată o analiză de specialitate, publicată vineri. Potrivit datelor centralizate de Vola.ro, prețul mediu al unui bilet dus-întors către capit
Salonul Imobiliar București, la Palatul Parlamentului în acest weekend
Salonul Imobiliar București, coorganizat de Imobiliare.ro, s-a deschis vineri la Palatul Parlamentului, unde sunt prezenți peste 100 de expozanți, cu o ofertă vastă de apartamente noi, case și terenuri, atât din București, cât și din țară. La târg vor fi prezenți dezvoltatori imobiliari și peste 20 de agenții imobiliare, cu o
Aproape 80% dintre români ar cumpăra pui cu creștere lentă, dar spun că nu găsesc suficiente informații (studiu)
Peste 80% dintre români consumă carne de pui cel puțin o dată pe lună, consolidându-i poziția ca aliment de bază, iar 76% dintre ei spun că ar cumpăra pui crescut lent, dacă ar avea acces facil la acest produs în magazine, relevă un studiu dat vineri publicității. Carnea de pui rămâne un aliment esențial în dieta
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,4% în martie
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2025 cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 629,084 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,9% (2,9% în termeni reali), conform datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Depozitele
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,8% în luna martie 2025
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 0,8% în luna martie 2025, față de februarie a.c., (0,5% în termeni reali), până la nivelul de 423,567 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 70,0% în volumul tot
ANOFM va organiza cursuri de formare profesională pentru 1.395 de persoane, în luna mai
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în cursul lunii mai, 94 de programe de formare profesională pentru un număr de 1.395 persoane. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis vineri AGERPRES, cei interesați beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizat
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a scăzut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în primele două luni din acest an, față de perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul