Inegalitatea de şanse şi discriminarea nu sunt percepute în România, din păcate, ca probleme presante, dar statisticile furnizate de instituţiile europene sau de structuri private arată că, în realitate, inegalităţile există şi sunt importante, a declarat, miercuri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, la cea de-a treia ediţie a Galei Women In Economy, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF.

"Faceţi o treabă foarte bună într-un domeniu deloc uşor, domeniul de business, într-o societate tradiţionalistă. Iar, atunci când vorbim despre egalitate de şanse, România este un loc al contrastelor cu realizări şi cu decalaje surprinzând firesc o societate în curs de aşezare. Pe de o parte, inegalitatea de şanse şi discriminarea nu sunt percepute în România, din păcate, ca probleme presante. Femeile par a avea suficiente reprezentante puternice în toate domeniile, iar accesul la oportunităţi pare destul de egal. Pe de altă parte, dacă punem situaţia sub o privire mai atentă, argumentele se nuanţează, iar statisticile furnizate de instituţiile europene sau de structuri private arată că în realitate inegalităţile există şi sunt importante", a spus Turcan.

Ea a menţionat că, anul trecut, Indexul Global Mastercard al femeilor antreprenor arăta că 27% dintre business-urile existente sunt deţinute de femei. În acest top România ocupă locul 20 în clasamentul ţărilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor deţinute de femei. În acelaşi timp, în raportul egalităţii de gen din 2020 al Uniunii Europene, România este pe locul 26, mult sub media europeană.

"Deci, dincolo de statistici şi metode de analiză a datelor, importantă este realitatea din societate şi mai ales din economie, iar realitatea arată că femeile au plătit un cost al tranziţiei şi al crizei Covid mult mai mare decât bărbaţii. Eurostat arată că 84% dintre angajaţii între 15 şi 64 de ani din serviciile cele mai afectate de Covid - Horeca, turism, îngrijirea copiilor, vânzări cu amănuntul - sunt femei. În România, în activităţi din domeniul sănătăţii umane, ponderea femeilor din prima linie era de 80% faţă de 20% bărbaţi", a susţinut ministrul.

Şeful de la Muncă a precizat că există semnale îngrijorătoare în ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra egalităţii de şanse. În acest sens, Raluca Turcan a citat analiza PricewaterhouseCoopers de anul acesta care arată că progresul înregistrat de femei pe piaţa muncii ar putea scădea la nivelul anului 2017 din cauza pandemiei.

"Indiferent de nivelul de dezvoltare economică sau localizare geografică a ţării, toate studiile converg către aceeaşi concluzie: că femeile sunt mult mai vulnerabile la şocurile provocate de criză. Şi asta în principal din două motive. Un prim motiv este, după cum am spus, supra-reprezentarea femeilor în sectoarele cel mai afectate. Un al doilea ţine, însă, de adâncirea disparităţilor de gen, generate de acces mai dificil la educaţie, responsabilităţi domestice disproporţionate, marginalizare financiară şi chiar capabilităţi sau pregătire în domeniul digital mai reduse. Trebuie înţeles că diferenţa de gen are consecinţe economice şi acestea sunt concrete şi tocmai din acest motiv politicile publice trebuie să regleze dezechilibrele pe care le identificăm şi le simţim cu toţii", a explicat Turcan.

Potrivit acesteia, România este o societate deschisă şi s-au realizat progrese, dar acest lucru nu face românii mai puţin tradiţionalişti.

"Ne mândrim foarte tare adeseori cu antreprenori de succes femei, dar obstacolele pe care o femeie antreprenor trebuie să le depăşească de multe ori au de a face cu tradiţionalismul societăţii noastre şi cu ideea că rolul femeii este undeva mai în spate, la îngrijirea casei şi, dacă se poate, nu la conducerea unui business. Şi pentru asta cred cu tărie că antreprenoriatul feminin este o mare realizare în modernizarea societăţii Româneşti şi este un mare impuls pentru a o face să meargă înainte. Un şut în spate este un pas înainte şi este o lecţie pe care, din păcate, multe femei care îşi asumă roluri importante trebuie să îl primească atunci când îşi asumă performanţe. Din acest punct de vedere ne putem inspira şi din exemplele reuşite din alte ţări. În Israel, după cum bine cunoaşteţi, şi-au asumat ca obiectiv naţional dublarea numărului de femei antreprenor în decurs de doi ani sprijinind doar mediul de business. De asemenea, în Germania, a fost introdusă anul acesta o reglementare privind obligativitatea ca măcar o treime dintre membrii Consiliilor de Administraţie să fie femei, în condiţiile în care un index din 2019 arăta că în Consiliile de Administraţie femeile ocupă doar 15% posturi", a arătat ea.

În opinia ministrului, sprijinul statului pentru mediul economic nu doar că poate salva business-uri, ci poate să facă economia mai competitivă. Ea a dat ca exemplu o primă măsură susţinută şi impusă în mandatul său, respectiv majorarea stimulentului de inserţie la 1.500 de lei pentru părinţii care optează să se întoarcă mai devreme la muncă într-un interval de şase luni de la naşterea copilului.

De asemenea, Raluca Turcan a făcut un apel pentru un parteneriat "pentru că statul singur nu poate să reuşească şi dumneavoastră - femei antreprenor, oameni în mediul de business - sunteţi exemple de bună practică şi puteţi să sprijiniţi statul în parteneriat inclusiv ţintind spre societatea civilă, pentru a ajunge la cei vulnerabili". AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

> Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

* Anca Dragu, către femeile antreprenor: Reprezentaţi un veritabil model de urmat în viaţă

* Orban: Este important pentru România ca spiritul antreprenorial feminin să se manifeste mai plenar 

* CONAF a încheiat un parteneriat cu Google România pentru educaţie digitală dedicată antreprenoarelor