Inteligența artificială a reușit să acopere o parte din deficitul de personal, preluând partea de acțiuni repetitive, de programare basic, dar zona de creativitate, cea de dezvoltare, vor rămâne clar zone umane la acest moment, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera.

Acesta a subliniat că Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică ICI București este implicat într-un proiect european privind construcția a șapte AI Factory, urmând să genereze modele de tipuri de aplicații care să fie testate pe infrastructura de AI construită la Barcelona, și intenționează ca, în viitor, să poată să aplice pentru un proiect european care să îi asigure accesul la fondurile necesare pentru a construi o infrastructură de inteligență artificială și în cadrul institutului.

De altfel, inteligența artificială va fi o componentă în toate temele care vor fi dezbătute săptămâna viitoare în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, un eveniment organizat de ICI București, ce reunește mai multe conferințe, precum Critical Infrastructure Protection Forum, Cyber Diplomacy, Blockchain Intelligence Forum, conferința Virtual Learning, dar și zona de cercetare-dezvoltare pe automotive.

Directorul general al ICI a vorbit în interviu despre proiectele pe care le are în derulare institutul pe partea de blockchain sau inteligență artificială, menționând în acest context și colaborarea cu Agenția Națională de Presă pe proiecte precum cele privind activele crypto (NFT) sau aplicația AI - Știrile Agerpres.

AGERPRES: Săptămâna viitoare ICI organizează la București Digital Innovation Summit. Sunt așteptați peste 2.000 de profesioniști din domeniu. Care vor fi principalele teme de discuție de anul acesta și ce așteptări aveți de la acest eveniment?

Adrian-Victor Vevera: Digital Innovation Summit Bucharest este un eveniment pe care îl organizăm a doua oară. Prima ediție a fost anul trecut. Este pălăria sub care am adunat mai multe conferințe pe care le organizam înainte: Critical Infrastructure Protection Forum, Cyber Diplomacy, prima ediție de data aceasta pentru Blockchain Intelligence Forum. Este în cadrul evenimentului și Adunarea Generală Eurodefense, asociația europeană care se ocupă de politicile de apărare, avem conferința națională pentru Virtual Learning și conferința internațională pentru Virtual Learning, avem o masă rotundă pe zona de protecție a proprietății intelectuale. Vom avea un exercițiu de tip hackathon pe zona de protecția SCADA, a sistemelor SCADA. Deci este un eveniment foarte mare. Prima dată avem și, în colaborare cu un partener al nostru, zona de automotive, partea de cercetare-dezvoltare pe ceea ce înseamnă zona de automotive, noile modele, mașini electrice, mașini autonome și așa mai departe.

Deci principalele teme sunt date de conferințele care fac parte din DISB, din Digital Innovation Summit: zona de protecție a infrastructurilor critice, zona de securitate cibernetică, zona de blockchain și tehnologii emergente, partea de cyber diplomacy, partea de cercetare pe domeniile de nișă, cum este acesta legată de automotive. Vom acoperi o gamă foarte largă din tot ceea ce înseamnă zonele de interes la această dată ale institutului și, bineînțeles, ale partenerilor cu care lucrăm.

AGERPRES: Zona de inteligență artificială va fi abordată în cadrul acestui eveniment?

Adrian-Victor Vevera: Este nelipsită din toate evenimentele pe care le organizăm, pentru că tindem, nu numai noi, se tinde la nivel global, ca aproape toate aplicațiile să aibă în componența lor zona de inteligență artificială, pornind de la elementele simple de inteligență artificială care sunt, să spunem, reieșite din vechile big data și deep learning, care se practicau acum 35-40 de ani, până la cele care sunt legate de asistenții de inteligență artificială, cum toată lumea știe, ChatGPT, Gemini, Copilot și așa mai departe.

Da, avem partea de inteligență artificială, avem un institut, un departament care face dezvoltări pe zona de inteligență artificială. Nu am trecut-o ca un element de sine stătător, ca o temă, ci este componentă în toate temele, cam cum este zona de IT, comunicații, securitate cibernetică, cuprinsă în toate sectoarele, pentru că nu mai vorbim de sectoare nedigitalizate. Zona de inteligență artificială tinde să fie cuprinsă în tot ceea ce ține de zona de IT și comunicații, deci cu siguranță se va regăsi în toate temele pe care vi le-am prezentat mai devreme.

AGERPRES: Pe partea aceasta de inteligență artificială, ce proiecte are în derulare în prezent Institutul de Cercetare în Informatică?
Adrian-Victor Vevera: În primul rând am încercat să dezvoltăm componente de inteligență artificială care să fie prinse în aplicațiile pe care noi le-am dezvoltat, pornind de la zona de procesare de date, deci suport în ceea ce înseamnă partea de procesare de date, până la dezvoltarea aplicației pe care o avem, ScanX, cea care duce la validarea și scanarea tuturor tipurilor de documente. Zona de inteligență artificială este cea care gestionează din spate elementele de securitate ale acestor tipuri de documente de identitate, până la partea de inteligență artificială care este un asistent în ceea ce însemnau aplicațiile din zona medicală. Deci am încercat să extindem de la ce înseamnă partea de cercetare, dezvoltare clasică, până la ceea ce înseamnă a fi cuprins în aplicațiile respective.

În plus, avem zona de inteligență artificială pe care o dezvoltăm, chiar și pentru proiectele pe care le-am derulat împreună cu AGERPRES, pe zona de combatere a fake news-ului și de validare a unor știri și a unor evenimente, elemente de inteligență artificială care să poată să ajute să se scaneze și să poată să se identifice fluxurile care sunt validate, comparativ cu cele care nu sunt validate și care pot fi susceptibile de a fi atinse de elementul fake news.

AGERPRES: Cum poate fi folosită inteligența artificială în sprijinul unor domenii precum jurnalismul, administrația, educația? Poate fi de folos în aceste domenii?
Adrian Victor Vevera: Știți cum e: inteligența artificială este o monedă cu două fețe. Una dintre fețe este cea pozitivă, care este un ajutor, chiar și pentru zona de jurnalism, așa cum am dovedit prin proiectul pe care l-am derulat, cel cu Știrea zilei, cel cu fluxul de știri validate, care este citit să spunem, sau îți devine un însoțitor prin aplicația de inteligență artificială, în a-ți pune la dispoziție știrile de care tu ești interesat. Dar este o tehnologie. Scopul în care este folosită tehnologia depinde de cel care o folosește. Pentru că, așa cum poate să ajute și poate face un fact-check al evenimentelor, să dea acea siguranță a modului în care ele sunt folosite, să dea acea certitudine că știrile care au fost validate sunt știrile reale și nu se încearcă prin ele manipulare sau inducerea în eroare, la fel de bine poate fi folosită de cei care au interesul să folosească în acest scop pentru a crea fake news-uri.

Ați văzut toate acele filmulețe în care figuri publice din România vă îndemnau să cumpărați participații la fonduri de investiții, să faceți investiții în diverse produse, să cumpărați anumite tipuri de medicamente. Depinde de modul în care este folosită. Și aici Uniunea Europeană a făcut niște pași mari înainte prin elaborarea regulamentelor, a unor restricții care să fie în ceea ce înseamnă partea de utilizare a inteligenței artificiale în scopuri de marketing declarate, tocmai pentru a combate acel fenomen al fake news-ului.

AGERPRES: Aveți în dezvoltare la nivelul ICI instrumente care să ajute la combaterea dezinformării, a deepfake-urilor și la manipularea făcută de inteligența artificială?
Adrian-Victor Vevera: Da, este un proiect care l-am început acum câțiva ani, am creat Cyber Influence Assessment and Strategies Center, pornind de la analiza știrilor de presă, presă scrisă, dar și presă audio-vizuală, până la ceea ce înseamnă analiza unor cuvinte cheie în fluxurile de știri, a modului în care este frazată o informație, a modulului în care este frazată o relatare, tocmai pentru a identifica tiparele după care se construiește un fake news astfel încât să putem să luptăm împotriva ideii fake news.

De aici a și venit proiectul pe care l-am dezvoltat împreună, acela de a crea, folosind tehnologia blockchain, o știre a zilei care să fie validată, dar în același timp mintată prin tehnologia blockchain într-un NFT, fostul NFT - Non-Fungible Token, actual după regulamentul MiCA este un crypto asset, tocmai spre neschimbare, pentru a crea o bază de date cu știri care sunt clar definitivate ca fiind valide și emise de un producător de știri autorizat, să spunem, sau validat.

AGERPRES: ICI face parte dintr-un proiect european privind fabricile de inteligență artificială. În ce constă participarea ICI la acest proiect și care este stadiul acestuia? S-a făcut vreun pas până acum?

Adrian-Victor Vevera: Da. La ora aceasta sunt șapte proiecte deschise la nivelul Uniunii Europene, sunt șapte AI Fabric, cum se numesc ele. Noi suntem în cel care este generat în jurul laboratorului din Barcelona, împreună cu parteneri din Turcia, din Portugalia, Spania și Norvegia. Ce se întâmplă în aceste proiecte? Se identifică modalitățile în care funcționalitățile de inteligență artificială pot fi folosite mai departe decât ceea ce înseamnă ChatGPT-ul, adică un suport în viața de zi cu zi. Deci cum pot să fie folosite funcționalitățile de inteligență artificială pentru a genera scenarii, a face analiza pe aceste scenarii, a face predicții pentru viitor în diverse domenii pornind de la zonele clasice de cercetare până la cele de securitate națională, partea de sociologie, previziuni politice și așa mai departe. Pentru că până la urmă înseamnă să poți să folosești cantități enorme de date pe care să le procesezi, dar să aduci în plus elementul de inteligență artificială care să poată să facă această sortare și așezare a lor într-un ritm mult mai rapid și după anumite matrici care sunt date de la început.

ICI este prins în acest proiect, am fost acceptați și am câștigat împreună cu cei din Barcelona unul dintre cele șapte AI fabric ale Uniunii Europene, pornind de la experiența pe care am avut-o. Noi suntem și centru de competență pe zona de hypercomputing. Deci, derulăm al 3-lea program european pe zona de hypercomputing, suntem centru național de competență pe zona de hypercomputing - este evoluția clară, de la centre de date către zona de hypercomputing, către zona de quantum și inteligență artificială. Am venit cu această experiență. Ce va face ICI în acest program? Va genera modele de tipuri de aplicații care să fie testate pe infrastructura de inteligență artificială care este construită la Barcelona și bineînțeles ne dorim, sperăm, ca în viitor să putem să aplicăm pentru un proiect european care să ne asigure accesul la fondurile de a construi o infrastructură de inteligență artificială și în cadrul institutului.

AGERPRES: Există inițiative la nivelul institutului de creare a unor platforme digitale independente, de cloud, de hosting, inteligență artificială, astfel încât să reducem dependența de marii giganți tehnologici?
Adrian-Victor Vevera: Noi am avut, începând cu 2015, a fost operațional un proiect care s-a numit ICIPRO. A fost un cloud științific care a generat o parte din bunele practici care au fost folosite după aceea la proiectele ulterioare de cloud. Să nu uităm că la ora aceasta România derulează proiectul de cloud guvernamental, care este un proiect foarte important. E cel derulat de ADR, de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Există o mulțime de centre de date care oferă cloud în scop comercial pentru companiile private, dar nu numai pentru companiilor private, și există, bineînțeles, mari giganți tehnologici care, cum ați spus, o parte au și oferit ca servicii pentru zona de cloud guvernamental, as-a-services ca să zicem așa, zona de procesare, stocare. Așa cum v-ați extins memoria și ați trecut în cloudul de pe un telefon, ori pe Android, ori pe iOS, ori pe zona de Google la Gmail, partea de la Amazon... Sunt o mulțime de furnizori în acest sens. Ideea este că atâta timp cât se construiește o infrastructură în România, nu neapărat în cadrul Institutului, dar la modul general în România, oferă acea independență de a-ți folosi infrastructura ta.

Viitorul însă se vede că va fi mult mai aplecat pe ceea ce înseamnă zona de servicii, cel puțin pe partea comercială. Nu va mai renta o investiție în a-ți dezvolta propriul cloud sau propriul centru de stocare, ci vei lua ca un serviciu partea de stocare și procesare de la mari operatori care pot să-ți ofere la costuri și bineînțeles în condiții de securitate mai multe decât poți să ți le faci tu. Ce dezvoltăm noi în Institut? Dezvoltăm aplicații care să poată să fie folosite pentru acest tip de business, dezvoltăm partea de aplicații de securitate cibernetică care să poate să fie folosite pe acest tip business și, bineînțeles, încercăm să ținem pasul cu tot ceea ce înseamnă partea de inovare, pentru că, v-am spus: e clar, tehnologia evoluează, de la centre de date s-a ajuns la hypercomputing, de la hypercomputing s-a ajung la aceste AI fabric, se merge către zona de quantum. Deci va trebui să fim prezenți în tot ce înseamnă partea de nouă tehnologie, pentru că tehnologia nu stă pe loc. La fiecare 6 luni are niște avansuri extraordinare care schimbă, nu total, dar schimbă în mare parte paradigma vechiului business, deci este într-o continuă mișcare. Și atunci și noi trebuie să fim pregătiți astfel încât să putem să oferim partea de suport, partea de sprijin ca zone de securitate cibernetică, așa cum am spus, și aplicații care să fie folosite în relația cetățean-autorități locale sau autorități centrale guvernamentale, folosind tehnologia.

AGERPRES: Vorbim despre proiecte. Ați avut de curând o întâlnire cu ministrul Finanțelor, domnul Tanczos Barna, căruia i-ați prezentat o serie de proiecte de cercetare- dezvoltare. Ne puteți da câteva exemple?
Adrian-Victor Vevera: Am pornit discuția și îi mulțumim pentru că a acceptat invitația de a ne vizita, am pornit discuția de la atribuțiile pe care le-am avut în Comitetul de Propunere a Modificărilor pe Legislația legată de zona de blockchain, un comitet înființat prin decizia primului ministru, unde tocmai se încerca identificarea modalităților în care tehnologia blockchain să poată să fie folosită în zona de aplicații guvernamentale, cu precădere, să spunem, pe partea financiară, pentru că această tehnologie oferă în același timp și partea de securitate cibernetică și zona de trasabilitate, și zona de validitate a datelor. Am pornit de la a-i prezenta proiectele pe care le avem în acest domeniu, să-i prezentăm din experiența pe care am avut-o în relația cu ANAF-ul, cu Ministerul de Finanțe, cu alți utilizatori de instrumente financiare sau de fiscalizare, pentru că, să nu uităm, institutul din 2016 dă și avizul de folosire pentru tot ce înseamnă dispozitivele digitale de fiscalizare. Am avut parte de o deschidere extraordinară și interes, pentru că a venit cu dorința de a înțelege, pentru că știe că fără digitalizare și fără folosirea noilor tehnologii, partea de finanțe, tot ce ține de zona de Minister de Finanțe, este puțin anostă, dacă nu cumva este chiar puțin, să spunem, sperietoare.

Dar tehnologia nu face decât să aducă transparență, să aducă siguranță în operaționalizarea activităților și în afară de ce i-am prezentat pe această zonă, i-am prezentat o parte din proiectele pe care le avem, așa cum am spus, cele de validare a identității și de trecere a documentelor în baze de date care să poată să fie operate cât mai ușor, o parte din proiectele noastre de cercetare, zona de analiză de BI pe elementele cu metadate. Deci tot ceea ce ar putea să fie de folos pentru un minister, care cred că la ora aceasta este cel mai mare operator și procesator de date din România.

AGERPRES: Tot ați amintit de colaborarea cu AGERPRES, proiectele cu NFT-urile, Știrile AGERPRES. Puteți să ne dați un feedback?
Adrian-Victor Vevera: Cum să nu? Colaborarea noastră a început de mult. Primul proiect unde am fost implicați a fost lansarea colecției de NFT-uri. La vremea aceea erau încă NFT-uri, între timp a apărut MiCA și au devenit crypto asset-uri. Era vorba de a valoriza aurul pe care îl aveți în arhiva foto a agenției, de a o pune în valoare printr-un element de artă digitală, pentru că în clipa când am pornit proiectele pe zona de NFT-uri, pe zona de blockchain și am creat primul marketplace instituțional pentru zona de NFT din lume - am și fost felicitați de mai mulți parteneri din mai multe țări pe această zonă - am mers pe ideea de a putea promova simboluri naționale, de a promova istorie, lucruri care să ajungă la tinerii pentru care arta digitală este ceva prezent, care e clar că nu vor mai fi atrași de un panou de televiziune, de presă scrisă, de modelele clasice de promovare și atunci am zis să găsim variantele prin care să putem să ajungem la ei, să-i facem interesați de a avea acces la această bază de date, până la urmă, dar de fapt v-am zis, este o mină de aur pentru că reprezintă o istorie în imagini. Cei 135 de ani pe care i-ați serbat anul trecut arată de fapt ce perioadă lungă acoperă din istoria modernă a României. Și a fost un succes. Imaginile luate din arhiva AGERPRES au fost un succes, nu în ideea de a fi comercializate, ci faptul că a fost interesul pentru ele extraordinar de mare. Am continuat și sperăm să continuăm pentru că e păcat ca să nu existe în spațiul public tot ceea ce există în arhiva AGERPRES.

Am continuat după aceea cu acel proiect despre care v-am spus, Știrea zilei, în care AGERPRES alege o știre pe care o consideră ca fiind cea mai relevantă, cea mai importantă, cea care marchează ziua respectivă, pe care noi o mintăm sub forma unui NFT. Pot fi descărcate total gratuit de pe site-ul nostru. Am început cu o serie mică, 50 de NFT-uri care reprezentau prima serie, am ajuns, suntem la ora la care mintăm undeva la mii de NFT-uri și lumea le descarcă în 30 de secunde din clipa în care apar pe site. Este un interes, lumea își dorește să aibă aceste lucruri, cu atât mai mult cu cât am și propus ca cei care arată că au colecționat toate cele 28, 29, 30 sau 31 de zile ale unei luni, să poată să schimbe aceste NFT-uri cu un NFT mintat din arhiva AGERPRES. Deci să fie parte la ceea ce înseamnă istoria în imagini a României, în același timp trăind istoria de zi cu zi, cea prezentă.

Și am ajuns la ultimul proiect, cel care este o continuare a proiectului de Știre a zilei, cel prin care aplicația de AI selectează dintr-un flux validat tot de către AGERPRES și îți devine un fel de companion, un fel de partener în drumurile lungi, în clipa în care vrei să faci altceva, îi dai ce să-ți caute, ce tip de flux de știri, de la cele locale până la cele sportive, de la cele legate de prognoza meteo până la zona politică și așa mai departe, sau îi spui ce să-ți caute și el îți va citi din acel flux de date știrile care te interesează. Bineînțeles, încercăm să asezonăm totul, eventual și cu porțiuni în care se poate să fie difuzată muzică sau altele, sperăm că nu reclame, dar încercăm să o facem cât mai interesantă această parte de proiect.

AGERPRES: Vorbim despre foarte multe proiecte dezvoltate de către ICI, dar aceste proiecte necesită și personal și este o problemă cu personalul calificat. Cum stă ICI din acest punct de vedere?
Adrian-Victor Vevera: Știți cum e, stăm la fel de bine sau la fel de rău cum stau și ceilalți jucători din această piață, dar nu numai la nivelul țării noastre, ci și la nivel general, pentru că până la urmă ultimele analize arată că este un deficit foarte mare de personal calificat pe anumite nișe de pregătire, pe anumite specializări. Și aici pornim și de la ideea că atunci când iese un student din facultate, în principiu, ca să poată să fie un viitor cercetător sau să poată să fie implicat în proiecte de genul acesta, îi trebuie experiență. Încercăm să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în piață. E adevărat că inteligența artificială a reușit să acopere o parte din deficit, preluând o zonă de acțiuni repetitive, pe partea de programare basic, dar zona de creativitate, zona de a veni cu idei de proiecte, zona de a face dezvoltări, rămâne clar o zonă umană la acest moment. Ce am făcut noi ca experiență personală în institut? Am creat un cadru în care să avem colaborare cu majoritatea entităților de învățământ superior din România, prin care să dăm ocazia studenților din zona de matematică, informatică, automatică, toate cele care sunt conexe cu zona noastră de interes, să poată să aibă stagii de practică, să-și facă internship-ul la noi în institut, astfel încât să vadă cu ochii lor ce înseamnă să faci partea de cercetare, să simtă gustul a ceea ce înseamnă cercetarea și bineînțeles pe cei care într-adevăr sunt foarte buni să încercăm să-i convingem să ni se alăture în proiectele pe care le dezvoltăm. Reușim câteodată, câteodată nu.

În plus, avem și partea de reviste în care, dacă doresc să meargă pe dezvoltarea zonei de educație și pe partea de cercetare, au cadrul în care să poată să își prezinte și să își promoveze ideile și proiectele, Deci încercăm să luăm tinerii cât mai de tineri, încă din timpul facultății, să ni se alăture în proiecte ca voluntari, după care să ni se alăture în proiecte ca parte de practică sau parte de internship pe care îl fac, sperând că reușim să trezim în ei interesul și dorința de a fi în zona de cercetare și de a fi împreună cu noi în proiectele pe care le dezvoltăm. Cam acesta ar fi, să spunem, nivelul unde suntem. Se vede că partea de tehnologie va rezolva în viitor mai mult decât ceea ce rezolvă acum, deci, cum spuneam, partea basic și partea rutinală, dar, în opinia mea, zona umană va rămâne indispensabilă în ceea ce înseamnă dezvoltarea proiectelor și dezvoltarea zonei de tehnologie. AGERPRES/(A-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)