logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Creşterea punctului de pensie cu 40% în acest moment este vital să fie evitată (scrisoare deschisă)

Imagine din galeria Agerpres

O creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment trebuie evitată, pentru că economia nu o poate susţine, iar în caz contrar consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, va deveni una forţată, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de academicianul Aurel Iancu, preşedintele Consiliului Fiscal - Daniel Dăianu, economistul şef al Băncii Naţionale a României - Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu.

"Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului. În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative", se spune în document.

Economiştii atrag atenţia că România va avea în 2020 un deficit bugetar în jur de 9% din PIB, care include creşterea cu 14% a punctului de pensie.

"Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii", se arată în scrisoare.

Semnatarii acesteia atrag atenţia că în 2021 trebuie să continuăm lupta cu pandemia şi să protejam redresarea.

"Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021", menţionează sursa citată.

Conform documentului, redresarea economică în anii ce vin poate fi conciliată cu o corecţie macroeconomică, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

În scrisoare se spune că o corecţie intempestivă ar submina relansarea economică. O corecţie ordonată reclamă un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024, susţin economiştii. Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, România fiind în procedură de deficit excesiv, atrag ei atenţia.

"Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor", se afirmă în documentul citat.

Potrivit sursei citate, în 2021, deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare în jur de 7% din PIB, concomitent cu continuarea unor măsuri de combatere a crizei sanitare şi de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste măsuri poate fi finanţată cu resurse europene.

"Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin. Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forţă de muncă; aceasta implică existenţa de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deşi nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse. Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar şi se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia şi Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB. Efortul creşterii gradului de colectare a veniturilor, concomitent cu creşterea eficienţei cheltuirii banului public, reclamă între altele mai multă transparenţă, lupta contra evaziunii fiscale şi a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea şi informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor şi tratamentelor fiscale preferenţiale care au erodat baza de impozitare", se spune în scrisoarea deschisă.

În opinia semnatarilor documentului, fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale de câteva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă, ci ar avea funcţie anti-ciclică esenţială. Banii europeni ar ajuta şi finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect.

"Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambiţios, realist şi profesionist întocmit, astfel încât să respecte cerinţele CE. Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru aşa ceva. Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională, având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sănătate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educaţie şi sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiţii în capital uman. România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile. Economia viitorului va fi diferită faţă de cea de înainte de pandemie şi trebuie să fim pregătiţi pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitară, de noi tehnologii şi de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice", se mai spune în document.

În scrisoarea deschisă se menţionează că academicianul Aurel Iancu, Daniel Dăianu, Ella Kallai, Valentin Lazea, Laurian Lungu - semnatarii - poartă singuri responsabilitatea textului, ce nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Preda)

Afisari: 1

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Economic 19-01-2025 12:20

CNSP: Câștigul salarial mediu net lunar va crește cu 6,2% în 2025; câștigul real se va majora cu 1,6%

Câștigul salarial mediu net lunar se va majora în 2025 cu 6,2%, până la 5.355 lei, iar cel real va crește cu 1,6%, conform Prognozei 2024-2028, varianta de toamnă, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. În 2026, câștigul salarial mediu net lunar va înregistra un avans de 6,7%, la 5.712 lei (+3,3% c&a

Economic 19-01-2025 11:37

Importurile de gaze s-au redus cu 15,7% în primele 11 luni din 2024; producția s-a majorat cu 1%

România a importat, în primele 11 luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,612 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 15,7% mai mică (-313.500 tep) față de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția internă de gaze naturale a

Economic 19-01-2025 10:27

Criminalitatea organizată, responsabilă pentru 60% dintre breșele de securitate la nivel global, în 2024 (analiză)

Criminalitatea organizată a fost responsabilă, în 2024, pentru 60% dintre breșele de securitate, la nivel global, față de doar 5% atribuite instituțiilor guvernamentale, arată datele citate într-un articol de specialitate, publicat pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus, Eset. ''A fost o vreme c&

Economic 19-01-2025 09:00

Report la Loto 6/49 la categoria I de peste 1,89 milioane de euro, la tragerea de duminică

Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, 19 ianuarie, după ce joi Loteria Română a acordat peste 23.900 de câștiguri în valoare totală de peste 1,4 milioane de lei. La Loto 6/49 se înregistrează, la categoria I, un report în valoare de peste 9,44 milioane de

Economic 18-01-2025 13:40

Ministerul Energiei lansează în consultare un apel de 150 milioane de euro pentru proiecte de baterii de stocare a energiei

Ministerul Energiei va aloca alte 150 de milioane de euro pentru baterii de stocare a energiei electrice, după cum reiese dintr-un apel de proiecte lansat în consultare publică. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis sâmbătă AGERPRES, obiectivul general urmărit de acest apel este sprijinirea investițiilor î

Economic 18-01-2025 13:25

Asociația Lanțului Alimentar Scurt prezintă, la Berlin, produse românești autentice din cinci zone ale țării

Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) reprezintă România la standul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) amenajat în cadrul expoziției internaționale ''Săptămâna Verde'' (''Grune Woche''), ce are loc în perioada 17 - 26 ianuarie, în Germania, la Berlin. Potrivi

Economic 18-01-2025 12:42

CNS Cartel Alfa: Decidenții politici au abandonat comunicarea deschisă cu publicul; butoiul de pulbere poate exploda în orice moment

Clasa politică se joacă cu chibriturile lângă butoiul de pulbere care poate exploda în orice moment, iar decidenții politici actuali au abandonat comunicarea deschisă cu publicul și s-au ascuns pentru a decide următoarele mișcări, susține CNS Cartel Alfa, într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES. ''

Economic 18-01-2025 10:07

Circulație feroviară restricționată între stațiile Orbeni și Faraoani, pe firul I, sâmbătă dimineața

Circulația feroviară este restricționată temporar pe firul I, între stațiile Orbeni - Faraoani, din cauza deraierii de prima osie a unui vagon din compunerea unui tren privat de marfă, la km 270+600, informează Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES. Potrivit sursei c

Economic 17-01-2025 16:06

APIA a autorizat Cereri de plată aferente anului 2024 pentru peste 90% din totalul fermierilor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată peste 90% din totalul fermierilor declarați eligibili în Campania aferentă anului de cerere 2024, se arată într-un comunicat de presă al instituției, transmis vineri AGERPRES. Astfel, în perioada 2 decembrie 2024 - 17 ianuarie 2025, au fost autoriz

Economic 17-01-2025 15:59

ONRC: Fără termene și sancțiuni pentru înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate

Un termen limită pentru înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate, în conformitate cu noua clasificare, pentru societăți, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) și familiale (IF) nu este prevăzut, precizează Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Instituția fac

Economic 17-01-2025 13:41

Barbu: Din discuțiile cu președintele ANSVSA, nu trebuie sacrificați toți porcii la apariția unui focar de pestă

În cazul apariției unui focar de pestă porcină nu vor mai fi sacrificați toți porcii, ci se va acționa pe fiecare sector în parte, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, după vizita premierului Marcel Ciolacu la ministerul de resort. 'Ca ministru al Agriculturii, mă interesează partea de zootehnie. Partea de

Economic 17-01-2025 13:25

Grindeanu: Avansează lucrările la podul Cernica din Lotul 4 (Pantelimon-Glina) al A0 Nord

Lucrările la podul Cernica (1.300 m), cea mai dificilă structură a Lotului 4 (Pantelimon-Glina) al A0 Nord (Autostrada de Centură), avansează, stadiul fizic pe întregul șantier ajungând la 30%, a anunțat, vineri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook. 'Constructorul român

Economic 17-01-2025 13:23

Barbu: Anul acesta vom produce 1,5 milioane de purcei în plus pe fermele pe care le-am început în 2023

România va avea anul acesta 1,5 milioane de porci în plus în fermele deschise în 2023, iar pe sectorul zootehnic există un program pentru dezvoltarea de ferme la vaca de lapte, astfel încât să acoperim gradul de autosuficiență în următorii 3 ani și pe partea de lactate, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Florin Barbu

Economic 17-01-2025 13:07

Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 90 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi

Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 90 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi, când a împrumutat 800 de milioane de lei, la dobânzi de 7,75% pe an, respectiv 7,98% pe an, prin două emisiuni de obligațiuni de stat de tip benchmark, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Economic 17-01-2025 13:04

Inflația din România este cea mai mare din UE pentru a zecea lună la rând (Eurostat)

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat în decembrie până la 2,7%, de la un nivel de 2,5% în noiembrie, iar România este, pentru a zecea lună la rând, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar, cu un avans anual al prețurilor de 5,5%, arată datele publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eur