România ar putea deveni, în următorii 3-4 ani, cel mai puternic stat din sud-estul Europei pe procesarea alimentelor, după finalizarea proiectelor de peste 1,7 miliarde de euro contractate pe Investalim și prin Planul Strategic 2023-2027, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

'Am semnat pe programul Investalim proiecte de un miliard de euro pentru procesare în România, iar cofinanțările pentru proiectele din Programul Strategic, tot pe procesare, sunt de aproape 700 de milioane de euro. Practic, România a semnat contracte de 1,7 miliarde de euro pentru procesare. Dacă se finalizează aceste proiecte într-o perioadă de trei, maximum 4 ani, conform cantităților care sunt trecute a fi procesate prin aceste proiecte, România va deveni cel mai puternic stat ca și procesare din sud-estul Europei. Sunt foarte multe proiecte semnate în industria alimentară: fabrici de ulei, fabrici de procesare carne, fabrici de procesare lactate, în panificație. Vorbim inclusiv de mâncare preparată. Trebuie să exportăm astfel de preparate', a precizat Barbu.

Acesta a menționat că în anul 2025 foarte mulți bani din bugetul Ministerului Agriculturii se duc pe investiții.

'Avem în acest an 7,3 miliarde de euro credite de angajament și 5 miliarde de euro credite bugetare. Am ajuns la performanța ca Ministerul Agriculturii să funcționeze pe 70% fonduri europene și doar 30% bani de la bugetul de stat. Banii se duc numai în investiții', a subliniat oficialul MADR.

De asemenea, Barbu a afirmat că și sectorul zootehnic din România beneficiază de investiții majore, de aproape un miliard de euro în ferme în următorii ani.

'Nouă ne trebuie 8,7 milioane de porci și avem prinsă o sumă de 2,8 miliarde de lei pentru anii 2025 și 2026, pentru a realiza 2,8 milioane de purcei, inclusiv de porc gras în România. Vom dezvolta aceste ferme prin Ministerul Agriculturii. E o schemă de ajutor de stat, așa cum am avut și pe reproducție, care a fost un succes. De anul acesta producem încă 1,5 milioane de purcei, practic ar trebui să închidem la sfârșitul anului 2026 cu 5 milioane de porci în România, deci să ajungem de la 3,2 milioane la 5 milioane de porci. Aceste măsuri vor reduce importurile, iar în maximum patru ani am putea ajunge la o balanță pe zero pe carnea de porc. România poate avea grad de autosuficiență de 100% și la carnea de porc', a punctat Florin Barbu.

Tot pentru anii 2025 și 2026 va fi alocată o sumă de circa un miliard de lei pentru creșterea producției de pui și două miliarde de lei pentru sectorul bovin de lapte și carne.

'România a ajuns la 500 de milioane de păsări din ce am dezvoltat în ultimii doi ani, din 2023 și până în prezent, iar de anul acesta mai producem 100 de milioane de pui. Adică, am finalizat ferme în care vom produce încă 100 de milioane de pui. Gradul de autosuficiență este de 160% la carnea de pui, iar la carnea de ovine de 500%. Într-adevăr noi nu prea mâncăm carne de oaie și de aceea se merge la export: 22% din consumul de carne de oaie din Uniunea Europeană este din România, plus că anul trecut am exportat aproape 4,8 milioane de ovine în viu către țările arabe. La carnea de vită s-a triplat efectivul de animale, suntem în creștere, dar România nu e învățată cu vita de carne', a adăugat ministrul Agriculturii.

El a mai spus că, pentru asigurarea consumului intern de lapte, România are nevoie de 50.000 de juninci, iar în curând urmează 'discuții aplicate cu Comisia Europeană' pentru achiziționarea animalelor de reproducție din fonduri europene.

'Noi, la nivelul țării, avem 1,4 milioane de vaci, dar randamentul lor este mic, de 5 - 10 litri pe cap de animal. Ce am făcut acum? Am discutat cu comisarul european (Christophe Hansen - comisarul european pentru agricultură și alimentație n.r.), am avut o primă discuție prin care am solicitat aprobarea reproducției la porc și am obținut achiziționarea de scroafe de reproducție din fonduri europene. Deci, avem aprobarea de a achiziționa 100.000 de capete în primă fază, ceea ce înseamnă, la o medie de 30 de purcei, cam 3 milioane de purcei anual. E o premieră la nivelul Uniunii Europene și urmează să avem discuții aplicate și pe juninci, vacă de carne și vacă de lapte, tot achiziționare de matcă de reproducție prin fonduri europene. Nu va fi ajutor de stat, ci o axă prin Planul Strategic. Pe lângă achiziționarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcția de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, și 100.000 de juninci, vacă de carne', a explicat Florin Barbu.

Potrivit acestuia, tot materialul genetic, matca de reproducție, va fi achiziționat prin fonduri europene, iar construcția de ferme va fi finanțată de la bugetul de stat.

'Deci pentru 2025 și 2026 avem 2,8 milioane de purcei în România și porc gras în ferme noi. La pui, în 2025 și 2026, prin ferme noi mai creștem cu aproape 200 de milioane de capete, și tot pe scheme de ajutor de stat, 50.000 de capete la vaca de lapte și 100.000 la vaca de carne, tot ferme noi. Aceste investiții în ferme se vor face prin bugetul de stat, avem prinși banii în buget, iar matca de reproducție prin fonduri europene. Ajutorul de stat trebuie notificat la Bruxelles, dar nu avem decât procedură de notificare, nu trebuie să luăm și aprobare, pentru că noi deja din 2023, pe porc și pasăre, am avut scheme prin care am finalizat aceste ferme', a mai spus oficialul MADR.

Ministrul a adăugat că nu își mai dorește investiții haotice în agricultură, oferind și două exemple de astfel de investiții făcute în anii anteriori în zootehnie și în legumicultură.

'În loc să facem ferme de reproducție și să nu mai importăm purcelul cu 125 euro ci să-l producem în fermele din România cu 50 - 60 euro, noi am făcut ferme de porci în anii 2014-2020 pe fonduri europene, dar numai pentru îngrășare porc. Practic, era profitul fermierilor pe care îl aveau în creșterea de porc și atunci am luat decizia să nu mai mergem haotic, să mergem de la reproducție, de unde luăm purcelul până la lanțul final, inclusiv abator. De altfel, s-a aprobat printr-o schemă de ajutor de stat de la Ministerul Finanțelor realizarea celui mai mare abator din sud-estul Europei, o investiție foarte mare, la Piatra-Olt, de aproape 3 milioane de capete anual. Va fi noul Comtim al României', a menționat Barbu.

Șeful MADR a susținut că toate investițiile care se fac acum, fie în zootehnie, fie în procesare, sunt pe proiecte integrate pe tot lanțul, iar miniștrii care vor veni vor trebui să ducă mai departe toate aceste contracte semnate cu fermieri români.

'Toate investițiile pe care le facem acum, că vorbim de zootehnie, că vorbim de procesare, că vorbim de abatorizare, le integrăm pe toate în aceleași proiecte, astfel încât peste 4 ani, când finalizăm toate aceste proiecte, să nu mai avem ceva lipsă în acest lanț, să fie complet. Eu plec din minister dacă nu ajung la 8,7 milioane de porci în 4 ani. Acesta va fi planul meu pentru orice premier care va vrea să mă pună ministru. Dacă nu, nu voi accepta. Odată ce am finalizat și am încheiat contracte, cred că orice ministru care va veni la Ministerul Agriculturii și orice guvernare va fi trebuie să ducă mai departe contractele semnate cu fermieri români. Acestea trebuie respectate până la capăt', a atras atenția ministrul Agriculturii.

O altă investiție haotică din fonduri europene a fost în legumicultură, fiind finanțată producția de legume, dar nu și depozitarea, condiționarea și păstrarea acestora, astfel încât tot timpul anului să existe contracte cu retailul în România pentru legumele din spații protejate.

'În prezent, noi finanțăm 15 centre de depozitare, plus că au mai fost depuse încă cinci prin Planul Strategic. De anul acesta începe construcția centrelor. Bani sunt, o parte vin pe fonduri europene, iar o parte de la bugetul de stat', a afirmat el.

România a înregistrat un deficit în comerțul cu produse agroalimentare de peste 2,905 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în condițiile în care au fost consemnate importuri în valoare de 12,889 miliarde de euro și exporturi de 9,985 miliarde de euro.

Conform datelor INS, carnea de porc rămâne principalul produs importat, cu valori de 983,85 milioane de euro la 11 luni, iar produsele de brutărie, patiserie, biscuiți precum și brânza și cașul se află pe următoarele două poziții, cu 645,15 milioane de euro, respectiv 522,45 milioane de euro.

În ceea ce privește exporturile, grâul și meslinul au generat venituri de 1,48 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în timp ce produsele din tutun au adus un plus în balanța comercială cu produse agricole de 1,13 miliarde de euro. Locul trei la exporturi a fost ocupat de țigările de foi, cu încasări de 768,88 milioane de euro.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)