România ar putea deveni cel mai puternic stat pe procesare din sud-estul Europei în următorii 4 ani (ministru)

România ar putea deveni, în următorii 3-4 ani, cel mai puternic stat din sud-estul Europei pe procesarea alimentelor, după finalizarea proiectelor de peste 1,7 miliarde de euro contractate pe Investalim și prin Planul Strategic 2023-2027, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
'Am semnat pe programul Investalim proiecte de un miliard de euro pentru procesare în România, iar cofinanțările pentru proiectele din Programul Strategic, tot pe procesare, sunt de aproape 700 de milioane de euro. Practic, România a semnat contracte de 1,7 miliarde de euro pentru procesare. Dacă se finalizează aceste proiecte într-o perioadă de trei, maximum 4 ani, conform cantităților care sunt trecute a fi procesate prin aceste proiecte, România va deveni cel mai puternic stat ca și procesare din sud-estul Europei. Sunt foarte multe proiecte semnate în industria alimentară: fabrici de ulei, fabrici de procesare carne, fabrici de procesare lactate, în panificație. Vorbim inclusiv de mâncare preparată. Trebuie să exportăm astfel de preparate', a precizat Barbu.
Acesta a menționat că în anul 2025 foarte mulți bani din bugetul Ministerului Agriculturii se duc pe investiții.
'Avem în acest an 7,3 miliarde de euro credite de angajament și 5 miliarde de euro credite bugetare. Am ajuns la performanța ca Ministerul Agriculturii să funcționeze pe 70% fonduri europene și doar 30% bani de la bugetul de stat. Banii se duc numai în investiții', a subliniat oficialul MADR.
De asemenea, Barbu a afirmat că și sectorul zootehnic din România beneficiază de investiții majore, de aproape un miliard de euro în ferme în următorii ani.
'Nouă ne trebuie 8,7 milioane de porci și avem prinsă o sumă de 2,8 miliarde de lei pentru anii 2025 și 2026, pentru a realiza 2,8 milioane de purcei, inclusiv de porc gras în România. Vom dezvolta aceste ferme prin Ministerul Agriculturii. E o schemă de ajutor de stat, așa cum am avut și pe reproducție, care a fost un succes. De anul acesta producem încă 1,5 milioane de purcei, practic ar trebui să închidem la sfârșitul anului 2026 cu 5 milioane de porci în România, deci să ajungem de la 3,2 milioane la 5 milioane de porci. Aceste măsuri vor reduce importurile, iar în maximum patru ani am putea ajunge la o balanță pe zero pe carnea de porc. România poate avea grad de autosuficiență de 100% și la carnea de porc', a punctat Florin Barbu.
Tot pentru anii 2025 și 2026 va fi alocată o sumă de circa un miliard de lei pentru creșterea producției de pui și două miliarde de lei pentru sectorul bovin de lapte și carne.
'România a ajuns la 500 de milioane de păsări din ce am dezvoltat în ultimii doi ani, din 2023 și până în prezent, iar de anul acesta mai producem 100 de milioane de pui. Adică, am finalizat ferme în care vom produce încă 100 de milioane de pui. Gradul de autosuficiență este de 160% la carnea de pui, iar la carnea de ovine de 500%. Într-adevăr noi nu prea mâncăm carne de oaie și de aceea se merge la export: 22% din consumul de carne de oaie din Uniunea Europeană este din România, plus că anul trecut am exportat aproape 4,8 milioane de ovine în viu către țările arabe. La carnea de vită s-a triplat efectivul de animale, suntem în creștere, dar România nu e învățată cu vita de carne', a adăugat ministrul Agriculturii.
El a mai spus că, pentru asigurarea consumului intern de lapte, România are nevoie de 50.000 de juninci, iar în curând urmează 'discuții aplicate cu Comisia Europeană' pentru achiziționarea animalelor de reproducție din fonduri europene.
'Noi, la nivelul țării, avem 1,4 milioane de vaci, dar randamentul lor este mic, de 5 - 10 litri pe cap de animal. Ce am făcut acum? Am discutat cu comisarul european (Christophe Hansen - comisarul european pentru agricultură și alimentație n.r.), am avut o primă discuție prin care am solicitat aprobarea reproducției la porc și am obținut achiziționarea de scroafe de reproducție din fonduri europene. Deci, avem aprobarea de a achiziționa 100.000 de capete în primă fază, ceea ce înseamnă, la o medie de 30 de purcei, cam 3 milioane de purcei anual. E o premieră la nivelul Uniunii Europene și urmează să avem discuții aplicate și pe juninci, vacă de carne și vacă de lapte, tot achiziționare de matcă de reproducție prin fonduri europene. Nu va fi ajutor de stat, ci o axă prin Planul Strategic. Pe lângă achiziționarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcția de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, și 100.000 de juninci, vacă de carne', a explicat Florin Barbu.
Potrivit acestuia, tot materialul genetic, matca de reproducție, va fi achiziționat prin fonduri europene, iar construcția de ferme va fi finanțată de la bugetul de stat.
'Deci pentru 2025 și 2026 avem 2,8 milioane de purcei în România și porc gras în ferme noi. La pui, în 2025 și 2026, prin ferme noi mai creștem cu aproape 200 de milioane de capete, și tot pe scheme de ajutor de stat, 50.000 de capete la vaca de lapte și 100.000 la vaca de carne, tot ferme noi. Aceste investiții în ferme se vor face prin bugetul de stat, avem prinși banii în buget, iar matca de reproducție prin fonduri europene. Ajutorul de stat trebuie notificat la Bruxelles, dar nu avem decât procedură de notificare, nu trebuie să luăm și aprobare, pentru că noi deja din 2023, pe porc și pasăre, am avut scheme prin care am finalizat aceste ferme', a mai spus oficialul MADR.
Ministrul a adăugat că nu își mai dorește investiții haotice în agricultură, oferind și două exemple de astfel de investiții făcute în anii anteriori în zootehnie și în legumicultură.
'În loc să facem ferme de reproducție și să nu mai importăm purcelul cu 125 euro ci să-l producem în fermele din România cu 50 - 60 euro, noi am făcut ferme de porci în anii 2014-2020 pe fonduri europene, dar numai pentru îngrășare porc. Practic, era profitul fermierilor pe care îl aveau în creșterea de porc și atunci am luat decizia să nu mai mergem haotic, să mergem de la reproducție, de unde luăm purcelul până la lanțul final, inclusiv abator. De altfel, s-a aprobat printr-o schemă de ajutor de stat de la Ministerul Finanțelor realizarea celui mai mare abator din sud-estul Europei, o investiție foarte mare, la Piatra-Olt, de aproape 3 milioane de capete anual. Va fi noul Comtim al României', a menționat Barbu.
Șeful MADR a susținut că toate investițiile care se fac acum, fie în zootehnie, fie în procesare, sunt pe proiecte integrate pe tot lanțul, iar miniștrii care vor veni vor trebui să ducă mai departe toate aceste contracte semnate cu fermieri români.
'Toate investițiile pe care le facem acum, că vorbim de zootehnie, că vorbim de procesare, că vorbim de abatorizare, le integrăm pe toate în aceleași proiecte, astfel încât peste 4 ani, când finalizăm toate aceste proiecte, să nu mai avem ceva lipsă în acest lanț, să fie complet. Eu plec din minister dacă nu ajung la 8,7 milioane de porci în 4 ani. Acesta va fi planul meu pentru orice premier care va vrea să mă pună ministru. Dacă nu, nu voi accepta. Odată ce am finalizat și am încheiat contracte, cred că orice ministru care va veni la Ministerul Agriculturii și orice guvernare va fi trebuie să ducă mai departe contractele semnate cu fermieri români. Acestea trebuie respectate până la capăt', a atras atenția ministrul Agriculturii.
O altă investiție haotică din fonduri europene a fost în legumicultură, fiind finanțată producția de legume, dar nu și depozitarea, condiționarea și păstrarea acestora, astfel încât tot timpul anului să existe contracte cu retailul în România pentru legumele din spații protejate.
'În prezent, noi finanțăm 15 centre de depozitare, plus că au mai fost depuse încă cinci prin Planul Strategic. De anul acesta începe construcția centrelor. Bani sunt, o parte vin pe fonduri europene, iar o parte de la bugetul de stat', a afirmat el.
România a înregistrat un deficit în comerțul cu produse agroalimentare de peste 2,905 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în condițiile în care au fost consemnate importuri în valoare de 12,889 miliarde de euro și exporturi de 9,985 miliarde de euro.
Conform datelor INS, carnea de porc rămâne principalul produs importat, cu valori de 983,85 milioane de euro la 11 luni, iar produsele de brutărie, patiserie, biscuiți precum și brânza și cașul se află pe următoarele două poziții, cu 645,15 milioane de euro, respectiv 522,45 milioane de euro.
În ceea ce privește exporturile, grâul și meslinul au generat venituri de 1,48 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, în timp ce produsele din tutun au adus un plus în balanța comercială cu produse agricole de 1,13 miliarde de euro. Locul trei la exporturi a fost ocupat de țigările de foi, cu încasări de 768,88 milioane de euro.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, prelungită până la 30 septembrie 2025 (proiect)
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază va fi prelungită cu trei luni, până la data de 30 septembrie 2025, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență, publicat joi pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 'Prezenta ordonanță reglementează prorogarea unor termene, după cum urmează: prelunge
Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile (proiect)
Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ar urma s
Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi stabilit până la 300 lei brut/lună, pentru bugetari (proiect)
Cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi stabilit până la 300 lei brut lunar, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. ''În rapor
Dinescu (UNTRR): Transportul rutier acoperă 50,4% din mobilitatea colectivă în Europa; în România, procentul este doar de 34 %
Transportul rutier acoperă 50,4% din mobilitatea colectivă în Europa, în timp ce în România acest procent este doar de 34%, ceea ce ne arată că pe piața locală este loc de creștere substanțială în perioada următoare, a declarat, joi, președintele IRU și secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (
Președintele ANSVSA propune optimizarea operațiunilor de export cu Republica Algeriană
Președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, a propus partenerilor algerieni elaborarea unui draft de contract legat de operațiunile de export de ovine vii, în vederea optimizării schimburilor comerciale viitoare. Potrivit unei
VIDEO Pîslaru, despre PNRR: Segmente din A7 și A8 nu au înregistrat progres fizic; să nu ne amăgim că pot fi terminate până la sfârșitul anului viitor
Segmente din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, nu au înregistrat un progres fizic pe construcția respectivă, astfel că nu vor putea fi terminate până anul viitor, a afirmat joi ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru. Po
Hidroelectrica: Instanța a închis procedura insolvenței împotriva Hidroserv
Instanța a închis procedura insolvenței împotriva debitoarei SSH Hidroserv SA, prin reinserție în circuitul economic, informează Hidroelectrica, printr-un comunicat remis, joi, Bursei de Valori București. ''Hidroelectrica informează acționarii și investitorii asupra faptului că, în conformitate cu Hotărâre
Tudorel Andrei (INS): Între 12 și 15% din transportul pentru turism este realizat cu autobuze și autocare
Între 12 și 15% din transportul pentru turism este realizat prin intermediul autobuzelor și autocarelor, cea mai mare parte fiind curse regulate, a declarat, joi, președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la un eveniment de specialitate. ''Activitatea de transport în perioada 2021 - 2024 a cres
Voican (ANAT): Tăind voucherele de vacanță, oamenii se duc în concedii în străinătate și duc banii afară; una spunem și alta aplicăm
Începutul anului turistic 2025 este slab, iar sectorul riscă să sufere atât pe fondul scăderii nivelului de trai al populației, dar și al majorării TVA la 19%, a afirmat, joi, pentru AGERPRES, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, în marja unui eveniment. Întrebat cum pare s
VIDEO Pîslaru, despre PNRR: Au ieșit din finanțare 100 de școli care erau incluse în programul de digitalizare
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a afirmat joi că au ieșit din finanțare prin PNRR 100 de școli care erau incluse în programul de digitalizare, iar pentru 409 de unități de învățământ profesional și tehnic nu există timpul fizic să fie pusă zona de laboratoare. Pe de altă parte, 57
VIDEO Pîslaru, despre PNRR: Există un număr de patru, cinci spitale care nu au progres deloc; încercăm să salvăm ce se mai poate salva
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a afirmat joi că patru, cinci spitale nu au înregistrat niciun progres în ceea ce privește investițiile din PNRR, iar pentru acestea nu crede că cineva ar putea susține că se pot face până anul viitor.
Daraban (CCIR): Portul Constanța - punct nodal în comerțul cu țările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Asia
Portul Constanța este un punct nodal pentru comerțul cu țările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și Asia, a declarat, joi, la Forumul de Afaceri România - Japonia, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban. ''Portul Constanța reprezintă astăzi mult mai mult decât o simplă in
Voican (ANAT): Uniformizarea turismului la cota maximă standard a TVA de 19% este o măsură proastă
Creșterea TVA în turism la 19% este o măsură proastă, iar primul sacrificat pare să fie turismul de incoming, a declarat, joi, pentru AGERPRES, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, în marja unui eveniment. ''E clar că acest guvern trebuie să facă ceva, toți știm, dar am vrea să
VIDEO Ministrul Investițiilor, despre PNRR: 7,8 miliarde de euro, suma proiectelor de investiții cu semnul întrebării privind implementarea
Suma proiectelor de investiții care ridică un semn de întrebare în acest moment privind capacitatea de a fi implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență se ridică la 7,8 miliarde de euro, a afirmat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru.
Peste 130.000 de joburi noi și 5,1 milioane de aplicări, înregistrate în primul semestru (analiză)
Peste 130.000 de joburi noi și 5,1 milioane de aplicări au fost înregistrate în prima jumătate a anului 2025 pe o platformă de recrutare online, candidații din segmentul entry level fiind cei mai căutați, în timp ce categoria de vârstă 25-35 de ani a fost cea care a aplicat cel mai mult. Potrivit unei analize