Pierderile înregistrate anul trecut din cauza fenomenelor meteo extreme au depășit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, iar statul a plătit fermierilor în jur de două miliarde de euro prin schemele de ajutor și pentru despăgubiri, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

'Pierderile în sectorul vegetal au fost de peste 2,5 miliarde de euro anul trecut din cauza tuturor fenomenelor meteo extreme, iar statul a plătit peste două miliarde de euro. Am dat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pe cadrul Ucraina și în plus pe acciză 100 de milioane de euro. De asemenea, a mai fost sprijinul care s-a dat cumulat cu zootehnia, pe porc, pasăre, vacă de carne, aproape 150 de milioane de euro, deci un miliard de euro și dacă adăugăm schemele de ajutor de stat care sunt normale încă un miliard de euro. Deci, în total, au fost peste 2 miliarde de euro. Numai pe despăgubiri, bani direcți către fermieri: un miliard de euro în plus față de oricare an din România. Nu s-au dat niciodată plăți directe de un miliard de euro. Nu mai luăm în calcul ce s-a dat pe creditul fermierului. Dar trebuie spus că 2024 a fost un an greu', a explicat Barbu.

În ceea ce privește prognozele anului agricol 2025, oficialul MADR consideră că după trei - patru ani de secetă a venit și 'ciclul bun pentru România'.

'Cred că a venit ciclul bun pentru România, pentru că au fost trei - patru ani de secetă. Vremea ne arată că anul acesta va fi unul bun. Cu toate că aveam anumite de date care spuneau că deja s-a instalat seceta, se pare că a nins exact în zonele unde am avut probleme cu deficitul de apă și cu seceta anul trecut. Plus că la sfârșitul lunii noiembrie și în decembrie, pe toate zonele în care am avut secetă, au căzut precipitații de minimum 180 - 190 de litri. Au fost și zone în care au căzut și 300 de litri, iar cu zăpada asta s-a mai recuperat. În momentul de față nu avem deficit de apă în sol, pe nicăieri', a adăugat ministrul Agriculturii.

Referitor la suprafața totală cu culturi estimată pentru anul agricol 2024/2025, Barbu a menționat că aceasta va fi în jurul a 7 milioane hectare, din care aproximativ 3,8 milioane hectare au fost deja însămânțate în toamna anului trecut cu grâu, rapiță, orz și orzoiacă.

'Cred că avem însămânțate 3,8 milioane ha cu grâu, orz, rapiță, iar în primăvară se vor însămânța încă 3 milioane de hectare, cu porumb, floarea soarelui, etc. În total vor fi înființate culturi cam pe 7 milioane hectare. Noi avem cam 9 milioane de hectare de teren arabil, iar diferența o reprezintă culturile perene, lucernă, legume în câmp, sere, solarii și alte culturi. Să știți că fermierii au reușit anul acesta să crească suprafața terenurilor cultivate cu 50.000 de hectare. Suntem în creștere în fiecare an, adică transformă terenurile care sunt necultivate, le curăță și încep să le declare la APIA și să crească suprafață', a afirmat Barbu.

În privința terenurilor supuse deșertificării, ministrul susține că în zona de sud se înregistrează în jur de 300.000 - 400.0000 de hectare, însă 90% din sistemele de irigații din aceste zone sunt reabilitate.

'Ne confruntăm și cu fenomenul de deșertificare. Dacă vorbim despre sudul țării sunt în jur de 300.000 - 400.000 de hectare. Sunt la Olt în sud, până la Corabia, mai sunt la Dăbuleni. Din fericire, 90% din sistemele de irigații sunt reabilitate. Mai avem bani și pe programele privind perdelele forestiere, pe Planul Strategic și pe Fondul de Mediu, pentru cele 47.000 de hectare pe care trebuie să le plantăm, trunchiuri de pădure, dar au și componente de perdele forestiere cu finanțare 100% prin PNRR', a mai transmis ministrul Agriculturii.

Din datele operative colectate de către direcțiile pentru agricultură județene și centralizate la MADR la data de 11 februarie, suprafețele însămânțate la nivel național în toamna anului 2024 se ridică 3,527 milioane hectare, din care 2,22 milioane ha cu grâu, 11.320 ha cu secară, 75.313 ha cu triticale, 448.101 ha cu orz, 66.567 orzoaica de toamnă și 703.189 ha cu rapița boabe. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)