Piaţa românească a berii, scădere de peste 7% în martie-iunie; consumul, mult sub nivelul din anii trecuţi

Piaţa berii din România a înregistrat o scădere de peste 7% în lunile martie - iunie ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2019, din cauza pandemiei de Covid-19, iar consumul se situează mult sub nivelul consemnat în anii trecuţi, chiar dacă în luna iunie, odată cu redeschiderea teraselor, acesta a avut o uşoară revenire, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman.
Ea a precizat că impactul cel mai puternic al efectelor pandemiei se va resimţi în trimestrul al treilea, care în mod obişnuit este vârful de sezon pentru consumul de bere. În acest context, Julia Leferman a pledat pentru susţinerea sectorului HoReCa de către guvernanţi, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile.
"Observăm cu îngrijorare situaţia din sectorul HoReCa şi, implicit, din industria berii. În primele luni ale anului, vânzările din industria berii au scăzut accentuat. Impactul cel mai puternic, însă, se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. Ca să putem spera la o redresare a acestui sector, este esenţială redeschiderea restaurantelor. În condiţiile actuale, ne dorim sprijin guvernamental prin programele de investiţii anunţate de autorităţi şi prin strategii coerente de susţinere pentru sectorul HoReCa, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile", a afirmat ea.
Potrivit acesteia, faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus la închiderea liniilor de bere la draft, iar comercializarea acestui tip de bere se va relua treptat, odată cu redeschiderea etapizată a teraselor şi ulterior a restaurantelor.
"Faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus şi la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanţă cu măsurile de redeschidere etapizată a locaţiilor HoReCa. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din prima jumătate a anului, de 43%, nu are cum să fie recuperată pe parcursul următoarelor 6 luni din an. Acest segment va încheia cu siguranţă anul în scădere faţă de 2019", a explicat Leferman.
Începând cu luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei, s-a conturat o tendinţă nouă printre consumatorii de bere, prin creşterea cu 39% a preferinţei pentru sticla de unică folosinţă, în detrimentul celei reutilizabile. Astfel, la nivelul primelor 6 luni din an, comparativ cu ianuarie - iunie 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este şi mai accentuat (-34%) în raport cu sticla de unică folosinţă, care a crescut cu 44%.
În primul semestru al anului 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, categoria specialităţi - în care intră, printre multe altele, berea neagră, cea nepasteurizată, albă, ale, pale, roşie etc. - a scăzut cu 28%.
"Deşi această categorie este una relativ mică, reprezentând doar 2,2% din piaţă în 2019, a fost un segment care a rămas constant în evoluţie faţă de 2018. Dacă în 2019, preferinţa românilor pentru mixurile de bere şi berile aromatizate a înregistrat o creştere record în România, de 32,5% faţă de anul anterior, urmând de altfel tendinţa europeană de consum, în primele 6 luni ale anului 2020 această categorie a înregistrat şi ea o reducere de 6 procente. Şi acest segment are o pondere mică din piaţă, adjudecându-şi 3% din piaţă în 2019. Preferinţele tot mai variate ale românilor în materie de bere şi dorinţa lor de a experimenta gusturi noi, speciale, tendinţă remarcată anul trecut, s-a mai ponderat în această perioadă de pandemie", a subliniat directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Comparativ, anul trecut, mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc, 2,2% din total.
În ceea ce priveşte categoria berii fără alcool, aceasta a înregistrat o tendinţă similară, de scădere cu 19%, în primele 6 luni ale acestui an. Berea fără alcool deţinea o pondere de 1,7% din întreaga piaţă de bere în 2019.
"Dacă în cazul primelor două categorii consumul şi-a revenit într-o mică măsură în luna iunie, în cazul berii fără alcool scăderea este şi mai accentuată (a pierdut un procent). Şi dacă până anul trecut berea fără alcool era pe un trend ascendent, 2020 este primul an de scădere pentru acest segment", a adăugat Julia Leferman.
În 2019, piaţa berii din România a înregistrat un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri.
Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.
În 2019, numărul producătorilor de bere din România a crescut la 68, în comparaţie cu 56, în 2018.
Asociaţia Berarii României reprezintă, de peste 15 ani, industria locală de bere. Începând din anul 2008, entitatea a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.
România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Anul trecut, s-au produs în Uniunea Europeană 34 miliarde de litri de bere cu alcool, producţia UE fiind echivalentul a aproximativ 77 de litri per locuitor.
În plus, în 2019, s-au produs în UE 1,4 miliarde de litri de bere care nu conţinea deloc alcool sau conţinea mai puţin de 0,5%.
În rândul statelor membre UE, principalii producători de bere în 2019 au fost Germania (opt miliarde de litri de bere, sau 23% din producţia totală a UE), Polonia şi Spania (fiecare cu 3,9 miliarde de litri de bere), Olanda (2,5 miliarde de litri de bere), Belgia (2,4 miliarde de litri de bere, datele sunt din 2017), Franţa (două miliarde de litri de bere), Cehia (1,9 miliarde de litri de bere) şi România (1,73 miliarde de litri de bere).
Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei Internaţionale a Berii, celebrată în prima zi de vineri a lunii august. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Tánczos Barna: Nu este adevărat că România nu este în stare să facă absorbție de fonduri
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat, joi seara, la Craiova, că România se va apropia de 100% în ceea ce privește absorbția de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă termenele pentru acest program nu vor fi prelungite de Uniunea Europeană. 'Când spun că o să ne apropiem
Hidroelectrica, despre inundațiile din 2014: Exploatarea SHEN Porțile de Fier I și Porțile de Fier II s-a făcut conform prevederilor legale
Exploatarea Sistemului Hidroenergetic și de Navigație (SHEN) Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, în perioada 18 - 26 mai 2014, atunci când debitele Dunării au atins valori de peste 11.500 mc/s, situație prevăzută în documentele româno-sârbe, s-a făcut în deplină conformitate cu prevederile Convenției de exploatare din 1998 și ale Regu
ANCOM a adoptat noi reguli pentru resursele de numerotație și transferul numerelor între operatori
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a adoptat noi reguli pentru resursele de numerotație și transferul numerelor între operatori, potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES. 'În cadrul ședinței Consiliului Consultativ de astăzi, ANCOM a adoptat decizia care completează și clarifică cadrul de re
Burduja: La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene
Peste 30% din energia României este produsă de eoliene la această oră, la care se adaugă 20% hidro și 11% fotovoltaic, a scris, joi, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Vântul bate bine pentru România! La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene. Acest prag simbolic este un semnal clar: tr
Mircea Fechet: În România sunt între 10.419 și 12.770 de urși bruni; numărul optim este de 4.000
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, joi, că în România se află între 10.419 și 12.770 de urși bruni, 95% fiind probabilitatea de acoperire a intervalului estimat, în timp ce numărul optim de exemplare este de 4.000. Mircea Fechet a participat la o conferință de presă dedicată prezentării, în pre
Ministerul Finanțelor a atras, joi, aproape un miliard de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 984,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 64 luni, la un randament mediu de 7,47% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 600 de milioane de lei,
Opt din zece români returnează ambalajele cu simbol SGR; jumătate sunt motivați de recuperarea garanției plătite (studiu)
Opt din zece români (82%) returnează toate ambalajele cu simbol SGR, procent în creștere cu 12% comparativ cu iunie 2024 (70%), iar 51% sunt motivați în principal de recuperarea garanției plătite, conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research. În ceea ce privește frecvența cu care românii returnează ambalaje
Tentative de fraudă de tip spoofing în numele Băncii Naționale a României
Banca Națională a României avertizează cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a instituției bancare în vederea obținerii de date personale sau pentru efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false.
ANRE propune o garanție de 30% din valoare pentru contractele încheiate pe piețele de energie electrică
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a publicat joi, în consultare publică, un proiect de Ordin privind introducerea pentru contractele încheiate pe piețele de energie electrică a unei garanții sub forma unui procent din valoarea contractelor, propunerea fiind ca această garanție fie de 30%, a declarat, într-o conferință de presă
Burduja: ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție proiectul Neptun Deep
ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acțiune în justiție, complet nemotivată, proiectul Neptun Deep, care va scoate România și întreaga regiune din dependența energetică față de Rusia, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Nu cedăm! Astăzi nu voi vorbi ca ministru sau ca om politic.
DISB2025/Negrescu: România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene
România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene și faptul că, astăzi, discutăm despre blockchain, securitate, infrastructură și Inteligență Artificială ne arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluția digitală, a declarat, joi, vicepreședintele Parlamentului European (PE), Victor Negrescu, într-un mesaj video trans
Creșteri de până la 4,6% ai indicilor bursieri, la începutul ședinței de joi de la BVB
Bursa de Valori București (BVB) a început în creștere pe toți indicii ședința de joi, iar rulajul se cifra, după 15 minute de la deschidere, la 13,343 milioane de lei (2,68 milioane euro), din care 11,71 milioane lei (2,35 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de comp
DISB2025/Anca Dragu: Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă
Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă, și înseamnă comisioane mai mici, acces mai ușor, viteză mai mare și productivitate sporită, a declarat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. 'Prezența unui guvernator al unei
DISB2025/Ivan: Peste 30 de servicii publice vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2025, prin Cloud-ul guvernamental
Cloud-ul guvernamental al României va pune la dispoziția cetățenilor peste 30 de servicii publice până la sfârșitul acestui an, a anunțat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan. 'Modul în care vrem să
DISB2025/Vevera (ICI București): Tehnologia blockchain devine mai complexă și avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă
Tehnologia blockchain oferă atât un potențial incredibil, cât și noi provocări în materie de reglementare și aplicare, iar pe măsură ce această tehnologie devine mai complexă, avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă, a declarat, joi, la evenimentul la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, directorul general al Institutu