EY: Consumatorii români devin atenţi la calitate, preferă produsele locale şi migrează spre cumpărăturile online

Criza COVID-19 a modificat preferinţele consumatorilor români, aceştia devenind mai atenţi la calitate şi preferând produsele locale şi cele achiziţionate online, se arată în studiul EY România "Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19".
Sănătatea proprie şi a familiei, precum şi efectele crizei sanitare asupra situaţiei financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români, se arată într-un comunicat remis, luni, AGERPRES.
Urmează preocupările privind accesul la necesităţile de bază (28%), relaţiile personale (30%), restricţionarea libertăţilor (32%) şi abilitatea de a-şi atinge potenţialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani).
Studiul EY, derulat în perioada mai - iunie 2020 şi dezvoltat exclusiv pe consumatorii din România, confirmă tendinţele identificate la nivel global, care semnalau apariţia a patru noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: "economiseşte şi fă stocuri", "redu drastic cheltuielile", "păstrează-ţi calmul şi cheltuie" şi "hibernează şi cheltuie" .
De asemenea, evidenţiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de restricţie şi în România vor fi observabile cinci scenarii de comportament.
Prima este revenirea la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puţin preocupaţi de pandemie, pentru care viaţa nu a fost niciodată afectată cu adevărat.
Urmează precauţia, dar extravaganţa, în rândul celor cu venit mediu spre mare. Sunt foarte concentraţi pe sănătate, dar relativ optimişti, în pofida unei credinţe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.
Unii români rămân economi: au cheltuieli mai mici, dar şi tăieri substanţiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze şi sunt dintre cei mai pesimişti în privinţa viitorului.
Alţii continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educaţie, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriaşă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-şi pierde locul de muncă, fac reduceri mari de cheltuieli şi îşi schimbă opţiunile privind ce şi cum cumpără.
Unii români au resimţit o revenire în forţă: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii şi produse. Viaţa lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimişti.
"Activităţile zilnice şi dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din pieţe dezvoltate precum SUA, Regatul Unit, Franţa sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-şi dezvolte capabilităţile necesare pentru a rămâne relevante în piaţă, de la adaptarea rapidă la noile cerinţe de produse şi servicii, la flexibilitatea lanţului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online şi implicarea în comunitate. Mai mult, în funcţie de tipurile de comportament existente în rândul populaţiei, guvernanţii pot să identifice nevoile sociale şi de business ce trebuie gestionate şi să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent", spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
Conform analizei EY, criteriile de achiziţie din timpul stării de urgenţă şi din perioada următoare s-au modificat. Calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare creştere în importanţă în timpul pandemiei (66% dintre respondenţi), urmată de preţ. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenţi au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.
Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, provenienţă, sustenabilitate, a căror importanţă a scăzut pentru aproximativ 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenţi.
O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri şi scăderi.
Scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesenţiale va afecta turismul, activităţile de sport, în aer liber, precum şi cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecinţă, companiile cu aceste produse şi servicii în portofoliu vor trebui să îşi regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente şi să analizeze achiziţiile şi reducerea costurilor pe întregul lanţ de aprovizionare.
În ceea ce priveşte efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare ar fi opţiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piaţa de consum din România.
Pentru peste 50% dintre respondenţii chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la acelaşi nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.
În ceea ce priveşte produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenţi, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează şi cheltuie), în timp ce pentru 64,81% dintre respondenţi, suma alocată lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ţi calmul şi cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esenţiale au scăzut - preponderent pentru cei din categoria de vârstă 31- 40 ani (Redu drastic cheltuielile).
Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71% dintre respondenţi, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hibernează şi cheltuie).
Achiziţiile de articole sportive şi articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenţi (Economiseşte şi fă stocuri).
Pentru aproape un sfert din respondenţi, economiile şi investiţiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.
Cea mai mare creştere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curăţenie şi îngrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.
Activităţile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere - o reducere generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere restricţiile de circulaţie prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie şi mai 2020.
Respondenţii au declarat că sunt interesaţi de comportamentul adoptat de companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranţă în magazine, dezinfecţia produselor comercializate etc.), cât şi în ceea ce priveşte strategia lor generală de business.
Consumatorii au fost atenţi la investiţiile şi donaţiile companiilor către infrastructura publică de sănătate şi totodată la grija şi protecţia oferită propriilor angajaţi. 80% dintre respondenţi consideră că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84% poziţionează comportamentul companiilor pe aceeaşi poziţie cu produsele şi serviciile oferite.
Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce priveşte încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenţi considerând că au răspuns în mod eficient la situaţia actuală. Următorii clasaţi în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile şi preşedintele. La polul opus se află Parlamentul şi autorităţile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime dintre respondenţi.
Studiul "Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19", iniţiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum şi modul în care ne aşteptăm să arate o societate "post COVID-19", privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la schiţarea unei imagini de ansamblu asupra evoluţiei modalităţilor de tranzacţionare şi de consum, precum şi asupra preferinţelor consumatorului din România, raportate la un context complet nou: o pandemie.
Studiul a fost derulat de EY în perioada 13 mai - 2 iunie şi este bazat pe răspunsurile a 393 de participanţi, colectarea datelor fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.
Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei, cât şi în timpul izolării sociale, precum şi întrebări legate de scenarii posibile în ceea priveşte comportamentul lor în viitorul apropiat - când măsurile de distanţare socială se vor relaxa treptat. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Daraban (CCIR): Piețele din Caraibe, o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români
Piețele din Caraibe este o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români care desfășoară activități în turism, investiții în infrastructură, industria alimentară și procesarea produselor agricole, pescuit și acvacultură, susține președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
Cristian Păun: Taxa pe stâlp aduce un stres inutil mediului de afaceri din România
Taxa pe stâlp nu aduce bani mulți la bugetul statului, nici nu rezolvă dezechilibrul bugetar și, în plus, aduce un stres inutil mediului de afaceri din România, având în vedere taxele vamale cu care se va confrunta în perioada următoare, consideră Cristian Păun, profesor universitar de economie. 'Eu cons
Operatorii din transport trebuie să afișeze în interiorul mijloacelor de transport plăcuțe cu prețul călătoriei, în sistem braille
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, un Ordin conform căruia operatorii economici din domeniul transportului public trebuie să se asigure că în interiorul mijloacelor de transport există plăcuțe cu afișarea prețului per călătorie, mesajul fiind transmis în sistem braille, p
ANAF: Fraudă de peste un milion de lei identificată în domeniul comerțului online cu parfumuri
Inspectorii antifraudă au verificat un operator economic din Hunedoara care vindea parfumuri pe un site specializat și au constatat că persoanele care controlează societatea s-au sustras de la declararea vânzărilor și implicit a taxelor și impozitelor aferente, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de lei. 'Inspectorii din cad
România a înregistrat anul trecut, pe relația cu SUA, un excedent comercial de peste 968 milioane euro (INS)
România a exportat anul trecut în Statele Unite ale Americii produse în valoare de peste 2,283 miliarde euro și a importat de 1,315 miliarde euro, rezultând un excedent comercial pe relația cu SUA de 968 milioane euro, conform datelor Institutului Național de Statistică, transmise la solicitarea AGERPRES. Valori ridicat
VIDEO Măsurile pentru reducererea la minimum a impactului tarifelor impuse de SUA vor fi discutate punctual săptămâna viitoare (ministru)
Guvernul pregătește deja scheme de ajutor pentru sectoarele care ar putea avea de suferit în urma noilor tarife impuse de Statele Unite, iar măsurile propuse vor fi discutate punctual săptămâna viitoare cu cei afectați, astfel încât să fie redus la minimum impactul asupra companiilor românești al acestor tarife, a declarat joi, la briefi
VIDEO Tanczos Barna: Am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale
Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care a modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale, a declarat, joi, vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, după ședința de Guvern. 'Astăzi am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile special
Negrescu: În plin război comercial, Guvernul aprobă taxa pe stâlp; România calcă din nou în străchini
România va simți efectele taxelor vamale de 20% impuse de SUA Uniunii Europene din prisma relațiilor comerciale pe care le are cu celelalte țări europene, mai ales cu Germania, Franța, Italia și Spania care exportă puternic în SUA, a declarat joi, pentru AGERPRES, consultantul economic, Adrian Negrescu. În opinia sa, Rom&acir
Dobre (TradeVille): Concurența pe care o face statul duce și la creșterea numărului de investitori; avem mai mulți investitori la Bursă cu Fidelis
Concurența pe care o face statul, prin emisiuni precum Fidelis, duce și la creșterea numărului de investitori, iar pentru companiile care au rezultate bune există investitori, a explicat, joi, Alexandru Dobre, director general adjunct, TradeVille, în cadrul evenimentului de listare a două noi emisiuni de obligațiuni pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al
Burnete (Concordia): Impactul taxelor impuse de SUA se va vedea în România în industria auto, a mobilei sau articolelor din oțel
Exporturile directe ale României către Statele Unite reprezintă aproximativ 2% din totalul exporturilor naționale, însă impactul indirect al noilor taxe impuse de SUA poate fi resimțit în sectoare precum industria auto, a mobilei și a produselor din lemn, articolelor din oțel, fier, dar și a produselor din cauciuc și derivate, cea a echipamentelor i
VIDEO INTERVIU/Vevera (ICI): Zona umană va rămâne indispensabilă în ceea ce înseamnă dezvoltarea proiectelor și dezvoltarea zonei de tehnologie
Inteligența artificială a reușit să acopere o parte din deficitul de personal, preluând partea de acțiuni repetitive, de programare basic, dar zona de creativitate, cea de dezvoltare, vor rămâne clar zone umane la acest moment, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera.
Bontea (ANCOM): Suntem mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul
România se află tot mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul, 80% din traficul de colete provenind din cumpărăturile online, care generează peste jumătate din veniturile sectorului, a declarat, joi, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Vlad Bontea,
UPDATE Circulația feroviară a fost reluată pe distanța Teregova - HM Poarta
Circulația feroviară a fost reluată în condiții de siguranță pe distanța Teregova - HM Poarta, joi după-amiaza la ora 12:58, a anunțat Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA. 'Personalul feroviar din cadrul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara a acționat în zona afectată, împreună cu utilajele din dotar
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor RCA au crescut cu 38%
Despăgubirile plătite anul trecut de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%, până la peste 4,7 miliarde lei, potrivit unui comunicat de presă al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA - Fondul de Ga
Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat
Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației î