Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în 2019 a scăzut cu 22%, la 6.384 (studiu Coface)
Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în 2019 a scăzut cu 22% faţă de anul anterior, la 6.384, şi se situează la minimul ultimului deceniu, cele mai multe insolvenţe înregistrându-se în sectorul comerţului cu ridicata şi distribuţie, urmat de construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit unui studiu al Coface România.
Datele Coface indică şi o scădere graduală a companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 500.000 euro (companii medii şi mari). Astfel, numărul acestora din urmă s-a situat la 444 pe parcursul anului 2019, sub media de 550 din ultimii trei ani. Această evoluţie s-a reflectat şi în diminuarea pierderilor financiare, care au fost de doar de 4,6 miliarde lei în 2019, la jumătate faţă de media din ultimii trei ani.
În ceea ce priveşte situaţia mediului de afaceri activ în România, există o serie de vulnerabilităţi care pun presiune pe companiile din România, mai arată analiza Coface. Astfel, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul anului 2019 au fost în valoare totală de 3,2 miliarde lei, în creştere cu 67% faţă de anul anterior, respectiv 1,9 miliarde lei.
Numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în 2019 a crescut aproape de 160.000, fiind maximul din ultimul deceniu. În acelaşi timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate anul trecut a rămas relativ constant, aproape de 90.000.
"Cu alte cuvinte, la fiecare companie nou înregistrată anul trecut s-au înregistrat aproape 1,8 companii care şi-au întrerupt activitatea, comparativ cu raportul OUT: IN de 1,6 din 2018", potrivit studiului.
Prin comparaţie cu evoluţiile regionale, companiile active în România sunt caracterizate de o vârstă fragedă cu durata medie de viaţă de doar 10 ani, cel mai puţin din UE. Totodată, numărul companiilor care îşi întrerup activitatea este constant peste cel al firmelor nou înfiinţate. Nu în ultimul rând, mediul de afaceri local este caracterizat de un grad de concentrare ridicat în rândul marilor firme, primele 1.000 de companii concentrând jumătate din toate veniturile de la nivelul întregului mediu de afaceri, respectiv 500.000 de firme.
"Mediul de afaceri activ din România s-a confruntat şi anul trecut cu o serie de evoluţii contradictorii. Pe de o parte, insolvenţele s-au situat în 2019 la minimul ultimului deceniu, ceea ce ar putea indica o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri, mai ales în rândul companiilor medii şi mari. Pe de altă parte, faptul că am atins maximul din ultimul deceniu la nivel de întreruperi, în timp ce numărul companiilor SRL nou înmatriculate s-a păstrat relativ constant, ne arată că această dinamică este determinată de un spirit antreprenorial care caută în continuare soluţii viabile şi solide de dezvoltare", a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.
Potrivit acestuia, crearea unui cadru predictibil şi sustenabil este esenţială pentru păstrarea unui mediu prielnic dezvoltării antreprenoriatului şi companiilor din România.
"În acest sens, Coface se va implica în continuare în creşterea nivelului de înţelegere asupra factorilor esenţiali pentru afaceri sănătoase şi vom continua să iniţiem demersuri în zona de educaţie antreprenorială, în domeniul nostru de expertiză - managementul riscului de credit", a adăugat Eugen Anicescu.
În ceea ce priveşte distribuţia sectorială şi regională a insolvenţelor, cele mai multe insolvenţe deschise în anul 2019 au fost înregistrate în sectorul comerţului cu ridicata şi distribuţie (1.037), urmat de construcţii (936) şi comerţul cu amănuntul (899). Analizând evoluţia cazurilor de insolvenţă pe rol în ultimii cinci ani, se observă o tendinţă de consolidare a gradului de concentrare a volumelor în primele 3, respectiv 5 sectoare.
Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă în 2019 nu a suferit modificări semnificative faţă de situaţia existentă în anul anterior. Astfel, în ciuda scăderii cu 26%, Bucureştiul a rămas pe prima poziţie din perspectiva insolvenţelor, fiind urmat de regiunile N-V şi S. Cele mai mari scăderi ale numărului de companii insolvente au fost înregistrate în zona de N-E (-35%), S-E (-27%) şi Bucureşti (-26%).
Prin comparaţie cu ceea ce se întâmplă în regiune, companiile active în România sunt caracterizate, printre altele, de o vârstă fragedă. Astfel, 55% dintre companiile active astăzi în România sunt înfiinţate după anul 2010, în timp ce doar 15% au început activitatea înainte de anul 2000. Potrivit studiului Coface, doar 15% dintre companiile active astăzi "sunt în business de peste două decenii, acestea concentrând aproape 40% din venituri, jumătate din active şi o treime din angajaţi".
Datele mai arată că aproape 1,4 milioane de companii şi-au întrerupt activitatea după anul 2010, în timp ce totalul firmelor nou înmatriculate este doar la jumătate faţă de acest nivel. De asemenea, România înregistra la finalul anului 2019 doar 25 de companii la 1.000 de locuitori, de două ori sub media din ECE (Europa Centrală şi de Est), precum şi de trei ori mai multe insolvenţe raportate la numărul de companii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
ONRC: 7.274 de firme și PFA au intrat în insolvență în 2024
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.274, în creștere cu 9,38% față de 2023, când au fost înregistrate 6.650 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și
VIDEO INTERVIU/Boloș:Dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3 riscăm să pierdem 1,76 miliarde euro
România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă că va rămâne cu 'o brumă de bani', în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de lei, a declarat, &
Opt din zece beneficiari ai tichetelor de masă au o stabilitate financiară îmbunătățită (studiu)
Peste trei sferturi dintre utilizatorii tichetelor de masă (78%) raportează o stabilitate financiară îmbunătățită, în timp ce 63% dintre beneficiarii tichetelor sociale declară o reducere a stresului financiar, arată rezultatele unui studiu de specialitate, publicat vineri. Potrivit cercetării YouGov Shopper Intelligence, ambele ti
Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe echitate, sustenabilitate și performanță (studiu)
Viitorul sistemului de pensii din România trebuie să fie construit pe trei componente esențiale: echitate, sustenabilitate și performanță, în condițiile în care estimările arăta că România, similar cu restul Uniunii Europene, va avea o populație mai puțin numeroasă și mai în vârstă în viitor, arată un studiu lansat de Asociaț
ANOFM: 182 de locuri de muncă în UE prin intermediul EURES România
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 182 de locuri de muncă, informează vineri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Locurile de muncă sunt în: Germania - 50 de posturi (sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, muncitor în producție); Ita
INS: Creștere cu 2,9% a numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în 2024
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 2,9% în 2024 față de anul 2023, la 35.667, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+441 autorizații),
Proiect buget/ANI, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, cele mai mari creșteri ale creditelor bugetare
Agenția Națională de Integritate, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au prevăzută cea mai mare creștere a creditelor bugetare în 2025, în timp ce scăderile cele mai semnificative sunt propuse pentru Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Externe, conform proiectulu
Proiect buget/Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta
Capitalul social al CEC Bank și cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta cu 1 miliard de lei și, respectiv, 1,25 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget de stat aferent anului 2025, publicat joi noaptea. Astfel, Ministerul Finanțelor, în calitate de reprezentant al statului, ca unic acționar, este mandatat să
UPDATE Proiect buget/Venituri de 154,84 miliarde lei pentru sistemul public de pensii în 2025
Veniturile bugetare totale estimate pentru asigurările sociale de stat se ridică la 155,110 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei (99,8%) reprezintă bugetul sistemului public de pensii și 270,681 milioane de lei suma aferentă sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,2%), conform proiectului bugetului asigurărilor sociale de
Ministerul Energiei și Ministerul Muncii au alocați în buget câte 1, 5 miliarde de lei pentru compensarea facturilor de energie (proiect)
Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare, o sumă similară fiind alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025, publicat joi s
Nivelul accizelor la benzină, motorină și alte produse energetice va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025
Nivelul accizelor la o serie produse energetice, precum benzine, motorine, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, se arată în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Plafonul datoriei publice - 58,5% din PIB în acest an (proiect)
Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta și de minus 6,4% în 2026, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați &ici
Președintele ARA: Companiile de apă, având o cifră de afaceri de 1 miliard de euro, au investiții de șase miliarde de euro
Cifra de afaceri a companiilor de apă este de circa un miliard de euro, iar acestea au investiții de șase miliarde de euro, adică de cinci-șase ori cifra lor de afaceri, a declarat, joi seara, Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei, la 'Gala Excelenței în industria Apei'. 'Am zis că noi în industria ap
Ministerul Finanțelor a publicat bugetul pentru acest an; creșterea economică 2,5%, deficit 7,04%
Ministerul Finanțelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente. Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei, care permite încadrarea în deficitul de 7% (ministru)
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, a anunțat joi seara, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'În buget avem o creștere de venituri față de 2024 de 50 de miliarde de lei și este exact suma de care