CSALB: Creditele 'Prima Casă' şi cele acordate de Băncile pentru Locuinţe nu au şanse de a fi negociate cu băncile

Radierile din Biroul de Credite, creditele cesionate de bănci către entităţi care sunt non-financiare, creditele care sunt acordate prin Programul Prima Casă şi creditele acordate de Băncile pentru Locuinţe nu au şanse de a fi negociate cu băncile, a declarat, joi, Alexandru Păunescu, preşedinte al Colegiului de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), într-o conferinţă de presă.
"În noiembrie sau în decembrie am făcut un comunicat pentru consumatori în care am explicat de ce anumite cereri pe care le transmit la Centru pentru Soluţionare Alternativă a Litigiilor nu pot să fie acceptate pentru bănci obiectiv vorbind. Şi aici avem cele patru mari categorii de cereri care priveau credite acordate pentru Programul guvernamental Prima Casă. E o lege specială care spune exact care sunt costurile, ce nu se poate negocia şi cam nimic nu e negociabil pentru că e un program guvernamental. Marja de negociere din partea băncii este practic inexistentă şi atunci ori înregistrăm un refuz de a intra în procedură de soluţionare efectivă, ori presupunând că o bancă ar intra în procedură de soluţionare alternativă nu prea văd ce s-ar negocia şi atunci este posibil să se soldeze întreaga procedură de soluţionare alternativă cu încheiere, adică cu o situaţie în care cele două părţi nu se înţeleg", a spus Alexandru Păunescu.
Nici în cazul solicitărilor referitoare la creditele acordate de băncile pentru locuinţe CSALB nu vede un loc negociere între consumator şi bănci pentru că este vorba de o lege specială.
A treia categorie este legată de cesiunile de creanţă. Cât timp cesiunile de creanţă s-au făcut către un cesionar instituţie financiară autorizată, reglementată de BNR, instituţia este abilitată să soluţioneze o eventuală cerere primită cu acest obiect. În cazul unui cesionar de creanţă care este instituţie financiar bancară atunci sunt depăşite atribuţiile CSALB.
"De asemenea, am înregistrat cereri privind radierea din Biroul de Credit. Aici lucrurile sunt iarăşi destul de clare. Ajungi la Biroul de credit într-o anumită situaţie. Poţi fi radiat din Biroul de Credit înainte de perioada de 4 ani de zile cât practic ai înregistrarea unei întârzieri de plată. Nu se poate radia din Biroul de Credit decât o înregistrare făcută eronat. Ceea ce se întâmplă în cazuri destul de rare. Dacă nu, indiferent de câte anunţuri s-au făcut, de câte firme specializate, să spun aşa, în radieri din biroul de credit s-ar fi anunţat că există pe piaţă, este imposibil. Există o lege", a spus Alexandru Păunescu.
El a afirmat că în 2019 au fost înregistrate la CSALB 2.117 cereri din partea consumatorilor, reprezentând o creştere cu 65% în comparaţie cu anul precedent (1.772 cereri pentru bănci şi 345 cereri pentru IFN-uri) şi de peste 4 ori mai multe faţă de anul 2017.
Dintre acestea, băncile au acceptat să intre în negociere în aproape 900 de cazuri (664 de cazuri în cadrul CSALB şi 207 de negocieri directe, după ce cazul a fost sesizat de Centru).
Suma rezultată din aceste negocieri în anul 2019 este de 1,25 milioane de euro, aproape la fel de mare cât valoarea beneficiilor din primii trei ani de activitate ai CSALB. În 18% dintre cazurile soluţionate la CSALB beneficiile acordate consumatorilor depăşesc 5.000 de euro şi au fost obţinute prin reduceri sau ştergeri integrale de sold, scăderea comisioanelor sau a dobânzilor şi/sau restituirea unor sume încasate în trecut.
Cea mai mare pondere, de 43%, o au cazurile în care beneficiile acordate sunt între 1.000 şi 5.000 de euro.
Recordul în lei înregistrat de CSALB îl reprezintă ştergerea sumei de 298.000 de lei pentru un consumator din Bucureşti. Recordul în franci elveţieni îl reprezintă ştergerea datoriei de 52.000 franci elveţieni pentru un consumator din Oradea, iar recordul în euro, ştergerea a 44.600 euro din soldul unui consumator din Maramureş.
Potrivit lui Păunescu, chiar dacă reprezintă cele mai importante reduceri din punct de vedere valoric, cazurile sociale nu însumează un procent semnificativ din numărul total de situaţii soluţionate în cadrul CSALB.
În comparaţie cu băncile, conform datelor CSALB IFN-urile nu au înţeles la fel de bine beneficiile concilierii, iar din cele 345 de cereri adresate IFN-urilor prin intermediul CSALB, 193 au fost clasate şi doar 45 şi-au găsit o rezolvare.
Dintre cererile clasate de bănci în anul 2019, aproximativ 400 de cereri au fost respinse din motive nejustificate, iar alte 310 cereri au fost clasate din motive obiective (existenţa legislaţiei speciale cu privire la Biroul de Credit sau la credite de tip Prima Casă).
Consumatorii care se adresează CSALB vor să vadă, în primul rând, că banca/IFN-ul a analizat problemele lor şi că instituţiile financiare sunt dispuse să le explice anumite detalii neclare din contract, să fie deschise şi transparente, chiar dacă unele dintre concesiile pe care acestea le fac în cadrul procedurilor de conciliere nu modifică radical termenii contractului.
Cea mai frecventă nemulţumire a consumatorilor este clasarea cererilor fără o justificare clară din partea băncii. Mulţi dintre ei nu au solicitări mari din punct de vedere valoric, dar aşteaptă ca băncile/IFN-urile să îi trateze cu atenţia cuvenită şi să comunice cu ei, prin intermediul conciliatorilor, de pe poziţii de echitate, încercând să identifice soluţii viabile problemelor lor.
CSALB recomandă consumatorilor care invocă situaţii medicale pentru chemarea băncii/IFN-ului în conciliere, să demonstreze cu documente situaţia respectivă, luând în calcul faptul că o problemă medicală nu reprezintă a priori o condiţie a acceptării cererii de către bancă. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Federația Silva: Reorganizarea Romsilva pune în pericol viitorul pădurilor românești; decizie luată fără consultarea partenerilor sociali
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a decis 'de unul singur' soarta pădurilor României, fără consultarea partenerilor sociali, în legătură cu reorganizarea Romsilva, acțiune care pune în pericol viitorul pădurilor românești, avertizează Federația Sindicatelor Silva, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.
Rata șomajului a coborât la 3,33% în luna martie 2025
Rata șomajului înregistrată la nivel național, la sfârșitul lunii martie 2025, a fost de 3,33%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale raportat la cea din luna anterioară, informează luni Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Potrivit instituției, numărul total de șomeri la finele lunii februarie 2025 a fo
Stocklosa (CCIB): Pădurile reprezintă un capital extraordinar de creștere economică inteligentă și sustenabilă a României
Pădurile României reprezintă un capital extraordinar, care, gestionat cu responsabilitate, poate deveni un motor de creștere economică inteligentă și sustenabilă, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa. 'Într-o economie &ici
Dumitru (DG AGRI): Europa este singurul continent în care suprafața împădurită a crescut în ultimii 35 de ani
Suprafața împădurită din Europa a crescut cu 9%, din 1990 până în prezent, iar la ora actuală 35% din teritoriul Uniunii Europene este ocupat de păduri, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate, Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene (CE).
Penalitățile pentru nelivrarea noilor trenuri au ajuns la aproape 50 de milioane de euro,fără TVA; întârzieri și pe actualul grafic de livrare
Totalul penalităților de întârziere pe care Asocierea Alstom Ferroviaria S.p.A. și Alstom Transport trebuie să le plătească Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru nerespectarea graficului de livrare a celor 37 de trenuri noi Coradia Stream se ridicau, la finele lunii februarie 2025, la 248,837 milioane de lei (49,767 milioane de euro), fără TVA
Frăsineanu: O primă formă a metodologiei de creare a centurilor verzi ar trebui să fie gata până la finele anului
O primă formă a metodologiei prin care se stabilește modul de creare a centurilor verzi din jurul Bucureștiului și al celorlalte orașe din România ar trebui să fie gata până la sfârșitul anului 2025, a afirmat, luni, la un eveniment de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului. 'To
Codirlașu: Principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor
Principalul risc pe termen scurt pentru economia României, în contextul deficitelor gemene nesustenabile, este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor (junk), este de părere președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalu
INS: Populația României, în funcție de domiciliu, era de 21,739 de milioane de persoane, la 1 ianuarie 2025
Populația României, calculată în funcție de domiciliu, a ajuns în data de 1 ianuarie 2025 la 21,739 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni. Statistica oficială relevă faptul că, în mediul urban, popula
Negrescu: România are toate argumentele pentru a deveni avocatul pădurilor europene
România are toate argumentele pentru a deveni avocatul pădurilor europene, deoarece avem comunități și organizații implicate, dar și un sistem public cât de cât creionat, a afirmat, luni, la un eveniment de specialitate, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. 'Pădurile sunt o resursă naturală, sunt un e
INS: Managerii estimează că vor fi scumpiri în toate domeniile de activitate ale economiei, în următoarele trei luni
Managerii români estimează, pentru perioada aprilie - iunie 2025, o creștere moderată a activității economice în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, precum și o majorare a prețurilor în toate domeniile de activitate ale economiei, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Hulea (WWF-România): Pădurile contribuie cu 520 de miliarde de euro, anual, la economia Europei
Pădurile acoperă 43% din teritoriul Europei și contribuie cu 520 de miliarde de euro, anual, la economiile statelor din Uniunea Europeană, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate, directorul general al WWF-România, Orieta Hulea. 'Astăzi, ne reunim (la conferința 'Pădurea în inima viitoarelor investiții verzi ale E
Conferință despre păduri și investițiile verzi în Europa, organizată luni la Academia Română
Un consorțiu format din instituții academice, organizații nonguvernamentale și asociații profesionale din sectorul forestier organizează, luni, conferința de specialitate cu tema 'Pădurile - pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa'. Evenimentul, organizat în Sala de Conferințe a Academiei Române din
Anghel (ANPC): Micii și berea trebuie cumpărate doar din locuri autorizate; atenție la aspectul produselor
Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, recomandă consumatorilor să acorde o atenție deosebită la aspectul produselor din carne tocată și la cel al berii, dar să verifice și modul de etichetare al acestor produse, având în vedere că în această perioadă românii sărbătoresc ziua de 1 Mai cu tradiț
Arieratele bugetului general consolidat au crescut ușor în februarie 2025
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 0,1%, în februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, la 557,2 milioane de lei, de la 556,7 milioane de lei în ianuarie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 18,4%, de la 185 milioane l
Report de peste 3,41 milioane de euro la Joker și de 2,78 milioane de euro la Noroc, la tragerile de duminică
Un report de peste 3,41 milioane de euro se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 2,78 milioane de euro, informează Loteria Româna. Duminică au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile de joi, 24