Suprafața împădurită din Europa a crescut cu 9%, din 1990 până în prezent, iar la ora actuală 35% din teritoriul Uniunii Europene este ocupat de păduri, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate, Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene (CE).

'Pădurile reprezintă un element foarte important pentru economia rurală. În Uniunea Europeană, 35% din teritoriu este ocupat de păduri. România se situează pe medie. Există state cu suprafețe împădurite foarte mari, cum sunt în statele nordice - Finlanda, Suedia - care ajung la 70-80% din suprafața împădurită. De asemenea, aș vrea să vă mai dau o cifră foarte importantă în contextul actual. Europa este singurul continent în care suprafața împădurită a crescut. Din 1990 până astăzi, aceasta a crescut cu 9% (...) În centrul politicii și strategiei europene în domeniul pădurilor și al silviculturii se situează conceptul de dezvoltare durabilă, de management durabil al pădurilor, care este un concept pur european care s-a dezvoltat gradual. Pădurile se confruntă cu provocări foarte mari din toate punctele de vedere, nu numai din punct de vedere economic, social, dar și din punct de vedere de mediu și al biodiversității. Acest concept presupune să stabilească niște criterii și indicatorii prin care putem să măsurăm managementul durabil al pădurilor. Pe baza acestui principiu, la nivelul Uniunii Europene Europene s-a dezvoltat un cadru foarte elaborat în alte politici prin care responsabilitatea privind gestiunea pădurilor este o responsabilitate partajată, care revine în cea mai mare măsură statelor-membre', a precizat Dumitru.

Oficialul CE a amintit, totodată, da faptul că, în 2021, Uniunea Europeană a adoptat o a treia strategie forestieră care are ca țintă anul 2030.

'Această strategie forestieră are ca obiectiv să permită folosirea întregului potențial al ecosistemului pădurilor din punct de vedere economic, social, de mediu și să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, pădurile fiind din ce în ce mai afectate de schimbările climatice. Strategia are și un set de acțiuni care sunt în desfășurare. Este pentru prima oară când această strategie a fost dezvoltată în strânsă o relație cu strategia biodiversității (...) Politica Agricolă Comună rămâne un principal finanțator al intervenției în domeniul silviculturii, în domeniul pădurilor, în domeniul economiei rurale. Printre instrumentele Politice Agricole Comune în domeniul pădurilor au existat întotdeauna și instrumente care s-au adresat și care au sprijinit intervențiile pentru a proteja pădurile, pentru a crește valoarea economică a pădurilor, pentru a compensa forestierii și proprietarii de păduri și fermierii care au păduri. Totdeauna, în cadrul Politicii Agricole Comune, sume destul de importante au fost programate de către statele-membre pentru a sprijini nevoile și intervențiile în păduri. În perioada anterioară, 2014-2022, cam 8,8 miliarde de euro au fost programate pentru intervenții în măsurile forestiere și silvice. În perioada actuală, având în vedere că este și o perioadă mai scurtă de cinci ani, 4,3 miliarde au fost programate în Planurile Naționale Strategice', a subliniat oficialul CE.

Un consorțiu format din Universitatea Transilvania din Brașov - Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, WWF România, ASFOR, Asociația Administratorilor de Arii Naturale Protejate din România (ANANP), Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET), Asociația Administratorilor de Păduri din România (AAP) și Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) organizează, luni, conferința de specialitate cu tema 'Pădurile - pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)