Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în jos, la 4%, estimările privind creşterea economică pentru 2019

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.
De asemenea, CNSP a scăzut şi prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvară.
"Pe termen mediu, creşterea economică se va menţine ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergenţă reală către media europeană. Pentru perioada 2021-2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali", se arată într-un comunicat al instituţiei privind prognoza de toamnă 2019.
Potrivit sursei citate, potenţialul economiei româneşti rămâne uşor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situaţie generată de evoluţiile din perioada precedentă.
"Creşterea potenţială a României a fost de 4,6% în anul 2018 şi poate fi considerată o rată de referinţă, întrucât datele utilizate au un grad ridicat de certitudine (definitive sau semidefinitive), calculele fiind efectuate de Comisia Europeană cu ajutorul metodologiei comune agreate la nivelul tuturor statelor membre", se spune în document.
Prognoza de toamnă a CNSP publică şi evaluări ale creşterii potenţiale pentru fiecare an până la orizontul de prognoză pe baza unor indicatori specifici cadrului macroeconomic. Astfel, începând din anul 2022, dinamica PIB-ului efectiv se va situa uşor peste cea potenţială, pe fondul unei evoluţii susţinute de investiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor macroeconomice şi de îmbunătăţirea sentimentului economic, de relansarea industriei şi menţinerea dinamicii sustenabile a serviciilor.
Pe partea ofertei, sectorul serviciilor şi cel al construcţiilor vor avea dinamici net superioare produsului intern brut, în timp ce industria îşi revine treptat după scăderea estimată pentru anul 2019, scădere determinată de încetinirea fluxurilor comerciale globale şi de aspectele legate de competitivitate în activităţile producătoare de bunuri de consum.
Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va avea o dinamică net superioară celei a consumului final, în timp ce importurile de bunuri şi servicii vor depăşi uşor exporturile, contribuţia rezultată a exportului net la creşterea reală a PIB menţinându-se negativă pe tot orizontul de prognoză.
"După deteriorările din 2018 şi 2019, ca urmare a stimulării cererii de consum şi a slăbirii exporturilor, echilibrarea structurii produsului intern brut pe partea de utilizări va conduce la o ajustare treptată a deficitului de cont curent spre nivelul de echilibru pe termen mediu. Conform standardelor europene, media pe trei ani a deficitului de cont curent nu trebuie să depăşească 4% din PIB", notează CNSP.
În perioada 2020-2023, numărul mediu de salariaţi va avansa în medie cu 2% anual, un ritm uşor mai redus decât în perioada precedentă, având în vedere gradul ridicat de tensionare a pieţei muncii. Pe orizontul de prognoză, un rol important aparţine îmbunătăţirii structurii ocupării forţei de muncă în favoarea categoriilor profesionale cu grad mai ridicat de calificare. De asemenea, câştigul salarial mediu net real se va majora cu un ritm în uşoară decelerare, dar mai apropiat de avansul preconizat al productivităţii.
În privinţa preţurilor de consum, procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, inflaţia medie anuală ajungând la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 2019.
Prognoza ia în considerare o uşoară ameliorare a contextului internaţional, care se reflectă, ca şi în cazul prognozei de toamnă a Comisiei Europene, într-o îmbunătăţire a perspectivelor de creştere globală, de la 2,9% în 2019 la 3,0% şi 3,1% în 2020 şi, respectiv, 2021. La nivel european se presupune păstrarea dinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UE pe intervalul 2019-2021, în timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderată de la 1,1% în 2019 la 1,2% în 2020-2021.
"Sunt de evidenţiat corecţiile în jos faţă de prognoza de primăvară, de la 5,5% - 5,7% la 4,0% - 4,1 % în 2019 - 2020, determinate de evoluţiile economice din primele şase luni din acest an privind structura PIB şi primele nouă luni privind principalii indicatori lunari ai producţiei şi cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: încetinirea creşterii economice trimestriale, de la 5,0% în primul trimestru la numai 3,0% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative în ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a producţiei industriale în teritoriu negativ, cu o accentuare în perioada iunie - august 2019, urmată de o uşoară atenuare în octombrie; scăderea activităţii în agricultură în a doua jumătate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariaţilor şi câştigul salarial mediu brut; evoluţia contului curent în ianuarie - septembrie 2019", se mai spune în document.
Potrivit previziunilor Comisiei Europene publicate pe 7 noiembrie, ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021.
Comparativ cu previziunile economice de vară, publicate în luna iulie, Executivul comunitar a revizuit uşor în urcare estimările privind România, în condiţiile în care atunci miza pe o creştere de 4% în 2019 şi un avans de 3,3% în 2020.
Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în mai. Pentru 2020 BERD a păstrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului României.
Creşterea economiei României în acest an ar urma să se situeze la 4% şi să se modereze la 3,2% anul viitor, din cauza riscurilor mai ridicate percepute la investiţii şi a sporirii dezechilibrelor externe. Riscurile cheie la adresa perspectivelor sunt legate de slăbiciunea cu care se confruntă principalii parteneri comerciali, în special zona euro, de sporirea deficitului forţei de muncă şi de incertitudinile interne privind reformele şi situaţia politică, se arată în raportul BERD publicat la începutul lunii noiembrie .
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit luna trecută în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul "World Economic Outlook", publicat la mijlocul lunii octombrie, instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.
Banca Mondială a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019, se arată într-un raport publicat în octombrie de Banca Mondială (BM).
De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale faţă de previziunea precedentă.AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Festivalul Internațional de Folclor din București modifică traseele autobuzelor 100, 203 și 205, în perioada 19-23 iunie
Autobuzele liniilor 100, 203 și 205 vor circula pe trasee modificate, în perioada 19-23 iunie, pentru desfășurarea Festivalului Internațional de Folclor 'Muzici și Tradiții în București', informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public (TPBI), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit
RECTIFICARE Administrația Fondului pentru Mediu suspendă programele de finanțare, inclusiv Rabla, până la formarea noului guvern
În știrea cu titlul 'Administrația Fondului pentru Mediu suspendă programele de finanțare, inclusiv Rabla, până la formarea noului guvern', difuzată luni, la ora 13:28, pe fluxul Economic Intern şi pe www.agerpres.ro, în titlu și în primul paragraf se va citi corect 'suspendă lansarea programelor de finanțare', în loc de 'sus
Angajatorii din România oferă 32.258 de locuri de muncă; 336 de posturi sunt disponibile în străinătate
Agenții economici din România oferă 32.258 de locuri de muncă, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) pun la dispoziție 336 de posturi, prin rețeaua Eures, arată datele centralizate miercuri de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru conducător auto transport
România a înregistrat cea mai mare creștere, cu 57 %, a proiectelor de investiții străine directe din ECE, în 2024 (studiu)
Intrările de investiții străine directe (ISD) în România au scăzut anul trecut cu 14%, la 5,7 miliarde de euro, de la 6,6 miliarde de euro în 2023, conform studiului EY Attractiveness Survey România 2025, însă țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a proiectelor ISD din Europa Centrală și de Est, cu 57%. Astfel, Ro
Mircea Fechet: Am completat arsenalul de luptă împotriva poluării al Gărzii Naționale de Mediu cu 46 drone dotate cu senzori
Arsenalul de luptă împotriva poluării al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a fost completat cu 46 de drone dotate cu senzori și termoviziune, a anunțat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, pe pagina sa de Facebook. 'Monitorizăm România de la înălțime: am completat arsenalul de luptă împotriva poluării al
Șeful ANIS: Industria IT a fost afectată semnificativ de excluderea facilităților fiscale
Industria IT a fost afectată semnificativ de eliminarea facilităților fiscale, iar pentru următoarea perioadă ne dorim cel mai mult să ne păstrăm oamenii cei mai valoroși în România, a declarat, miercuri, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Edward Crețescu. 'Noi, ca industrie de IT, suntem într-u
Folcuț (ARB): România rămâne pe ultimul loc în topul statelor UE în privința competențelor digitale
România se plasează, din păcate, în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în topul competențelor digitale de bază, cu un procent de 27,7% la nivelul anului 2023, față de media europeană de 56,6%, a declarat, miercuri, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Gabriela Folcuț, în conferința 'Digitalizare și Sig
ANSVSA: Caz izolat de variolă ovină confirmat în România
Virusul POX - variola ovină - a fost confirmată marți pentru prima dată pe teritoriul României, potrivit unui comunicat de presă al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care menționează că este vorba de un caz izolat în județul Teleorman. ''În data de 17 iunie 2025, pentr
ONJN a publicat Ordinul ce aduce îmbunătățiri în ceea ce privește autoexcluderea
Ordinul președintelui Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc care are rolul de a aduce îmbunătățiri privind autoexcluderea a fost publicat, marți, în Monitorul Oficial, informează ONJN printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, la preluarea mandatului de către noua conducere (20 aprilie 2025) erau înregistrate aproximativ 15.000 de cerer
Cosmin Marinescu: Cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate, prin măsuri clare și coerente
Cele mai importante economii bugetare pot fi făcute câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente, iar prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, consideră Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României.
APIA: Peste 60 de milioane de euro vor ajunge la fermieri pentru susținerea sectoarelor sensibile
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început, miercuri, transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024, în care 43.500 de fermieri vor beneficia de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). ''
Cristea (DNSC): Noile tehnologii ajută atacatorii malițioși să-și dezvolte tacticile și procedurile de atac
Noile tehnologii permit actorilor malițioși să-și dezvolte tacticile și procedurile de atac, iar în context aceștia nu mai au nevoie de cunoștințe avansate pentru a deveni ''un mic hackeraș'' sau o mică structură care poate avea interese financiare, a declarat, miercuri, în cadrul conferinței ''Digitalizare și Siguranță Cibernetică
Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să fie o prioritate a viitorului Guvern, dar și pentru actualul președinte
Transformarea digitală trebuie să fie o prioritate a viitorului Guvern, dar și pentru actualul președinte, a declarat, miercuri, la conferința ''Digitalizare și Siguranță Cibernetică'', vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. ''Încerc încă o dată să trag un semnal de alarmă asupra nevoii ca
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut, miercuri, la 7,09%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 7,09% pe an, de la 7,14% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe
Președintele ADR: Investițiile în tranformarea digitală ne-au adus o creștere de 20% la serviciile publice în clasamentul DESI
Investițiile în procesul de transformare digitală realizate de România își fac simțită prezența ca progres pe componenta de servicii publice, iar în indicatorul DESI am înregistrat o creștere de peste 20%, în raportul de măsurare pentru anul 2024, a declarat, miercuri, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (A