Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în jos, la 4%, estimările privind creşterea economică pentru 2019

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.
De asemenea, CNSP a scăzut şi prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvară.
"Pe termen mediu, creşterea economică se va menţine ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergenţă reală către media europeană. Pentru perioada 2021-2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali", se arată într-un comunicat al instituţiei privind prognoza de toamnă 2019.
Potrivit sursei citate, potenţialul economiei româneşti rămâne uşor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situaţie generată de evoluţiile din perioada precedentă.
"Creşterea potenţială a României a fost de 4,6% în anul 2018 şi poate fi considerată o rată de referinţă, întrucât datele utilizate au un grad ridicat de certitudine (definitive sau semidefinitive), calculele fiind efectuate de Comisia Europeană cu ajutorul metodologiei comune agreate la nivelul tuturor statelor membre", se spune în document.
Prognoza de toamnă a CNSP publică şi evaluări ale creşterii potenţiale pentru fiecare an până la orizontul de prognoză pe baza unor indicatori specifici cadrului macroeconomic. Astfel, începând din anul 2022, dinamica PIB-ului efectiv se va situa uşor peste cea potenţială, pe fondul unei evoluţii susţinute de investiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor macroeconomice şi de îmbunătăţirea sentimentului economic, de relansarea industriei şi menţinerea dinamicii sustenabile a serviciilor.
Pe partea ofertei, sectorul serviciilor şi cel al construcţiilor vor avea dinamici net superioare produsului intern brut, în timp ce industria îşi revine treptat după scăderea estimată pentru anul 2019, scădere determinată de încetinirea fluxurilor comerciale globale şi de aspectele legate de competitivitate în activităţile producătoare de bunuri de consum.
Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va avea o dinamică net superioară celei a consumului final, în timp ce importurile de bunuri şi servicii vor depăşi uşor exporturile, contribuţia rezultată a exportului net la creşterea reală a PIB menţinându-se negativă pe tot orizontul de prognoză.
"După deteriorările din 2018 şi 2019, ca urmare a stimulării cererii de consum şi a slăbirii exporturilor, echilibrarea structurii produsului intern brut pe partea de utilizări va conduce la o ajustare treptată a deficitului de cont curent spre nivelul de echilibru pe termen mediu. Conform standardelor europene, media pe trei ani a deficitului de cont curent nu trebuie să depăşească 4% din PIB", notează CNSP.
În perioada 2020-2023, numărul mediu de salariaţi va avansa în medie cu 2% anual, un ritm uşor mai redus decât în perioada precedentă, având în vedere gradul ridicat de tensionare a pieţei muncii. Pe orizontul de prognoză, un rol important aparţine îmbunătăţirii structurii ocupării forţei de muncă în favoarea categoriilor profesionale cu grad mai ridicat de calificare. De asemenea, câştigul salarial mediu net real se va majora cu un ritm în uşoară decelerare, dar mai apropiat de avansul preconizat al productivităţii.
În privinţa preţurilor de consum, procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, inflaţia medie anuală ajungând la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 2019.
Prognoza ia în considerare o uşoară ameliorare a contextului internaţional, care se reflectă, ca şi în cazul prognozei de toamnă a Comisiei Europene, într-o îmbunătăţire a perspectivelor de creştere globală, de la 2,9% în 2019 la 3,0% şi 3,1% în 2020 şi, respectiv, 2021. La nivel european se presupune păstrarea dinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UE pe intervalul 2019-2021, în timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderată de la 1,1% în 2019 la 1,2% în 2020-2021.
"Sunt de evidenţiat corecţiile în jos faţă de prognoza de primăvară, de la 5,5% - 5,7% la 4,0% - 4,1 % în 2019 - 2020, determinate de evoluţiile economice din primele şase luni din acest an privind structura PIB şi primele nouă luni privind principalii indicatori lunari ai producţiei şi cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: încetinirea creşterii economice trimestriale, de la 5,0% în primul trimestru la numai 3,0% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative în ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a producţiei industriale în teritoriu negativ, cu o accentuare în perioada iunie - august 2019, urmată de o uşoară atenuare în octombrie; scăderea activităţii în agricultură în a doua jumătate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariaţilor şi câştigul salarial mediu brut; evoluţia contului curent în ianuarie - septembrie 2019", se mai spune în document.
Potrivit previziunilor Comisiei Europene publicate pe 7 noiembrie, ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021.
Comparativ cu previziunile economice de vară, publicate în luna iulie, Executivul comunitar a revizuit uşor în urcare estimările privind România, în condiţiile în care atunci miza pe o creştere de 4% în 2019 şi un avans de 3,3% în 2020.
Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în mai. Pentru 2020 BERD a păstrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului României.
Creşterea economiei României în acest an ar urma să se situeze la 4% şi să se modereze la 3,2% anul viitor, din cauza riscurilor mai ridicate percepute la investiţii şi a sporirii dezechilibrelor externe. Riscurile cheie la adresa perspectivelor sunt legate de slăbiciunea cu care se confruntă principalii parteneri comerciali, în special zona euro, de sporirea deficitului forţei de muncă şi de incertitudinile interne privind reformele şi situaţia politică, se arată în raportul BERD publicat la începutul lunii noiembrie .
Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit luna trecută în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul "World Economic Outlook", publicat la mijlocul lunii octombrie, instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.
Banca Mondială a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019, se arată într-un raport publicat în octombrie de Banca Mondială (BM).
De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale faţă de previziunea precedentă.AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Bursa de la București a câștigat aproape 17 miliarde lei la capitalizare, în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 16,95 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 4,78%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu 242,58%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES, capitalizarea bursier
MEDAT: România importă în special din UE și SUA între 20% și 70% din componentele pentru industria de apărare
Ponderea componentelor de import folosite în industria de apărare din România poate varia între 20% și 70%, fiind achiziționate din state membre ale Uniunii Europene, și state terțe, precum SUA, a precizat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) într-un răspuns la o solicitare a AGERPRES.
CNPP: Numărul beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a crescut, în aprilie 2025, cu 7.129 persoane
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în aprilie 2025, de 914.741 persoane, cu 7.129 mai mare în comparație cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES. Dintre aceștia, 828.358 erau pensionari din sistemul public, iar
Report de peste 3,56 milioane de euro la Joker și de 2,69 milioane de euro la Noroc, la tragerile de duminică
Un report de peste 3,56 milioane de euro se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 2,69 milioane de euro, informează Loteria Româna. Duminică au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tra
Boloș: România poate conta dacă nu confundă autonomia cu izolarea; tinerii nu vor granițe închise și frici învelite în tricolor
Independența înseamnă libertatea de a decide și de a folosi instrumentele pe care apartenența noastră europeană ni le oferă, să construim spitale, școli, infrastructură și economie competitivă nu împotriva cuiva, ci pentru oameni, folosind cooperarea ca mijloc, nu ca slăbiciune, a scris sâmbătă, pe Facebook, ministrul Fondurilor Europene, cu ocazia
Parcul fotovoltaic 'Da Vinci New Project' din județul Teleorman a fost finalizat
Parcul fotovoltaic 'Da Vinci New Project' din Nanov, județul Teleorman, a fost finalizat, investiția care ocupă o suprafață de aproximativ 24,7 hectare având o putere instalată de 23,106 MW, a anunțat sâmbătă ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Astăzi anunțăm finalizarea parcului fotovoltaic 'Da Vinci New Projec
CNPP: Peste 4,68 milioane pensionari, la finele lunii aprilie 2025; pensia medie a fost de 2.759 de lei
Un număr de 4.686.479 de pensionari era înregistrat în aprilie 2025 în România, cu 21.837 mai mulți comparativ cu luna luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.759 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES. Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenit
Tanczos: Avem nevoie în cel mai scurt timp de un guvern responsabil și reforme pentru restabilirea echilibrului macroeconomic
Riscul politic generat de rezultatul alegerilor poate afecta indicatorii economici și este nevoie în cel mai scurt timp posibil de formarea unui guvern responsabil și reforme imediate pentru a restabili echilibrul macroeconomic, consideră ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Vedem semne de ameliorare a condițiilor de piață: cursul l
ANPDCA: 8.074 de copii aveau, la finele lunii decembrie 2024, ambii părinți plecați la muncă în străinătate
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinți plecați la muncă în străinătate era, la sfârșitul lunii decembrie 2024, de 8.074, cu 821 mai puțini comparativ cu situația de la finele lunii septembrie 2024, conform datelor centralizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).
RetuRO avertizează asupra unor tentative de fraudare a sistemului de către un număr restrâns de comercianți
RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a intensificat recent măsurile de monitorizare și control, în urma identificării unor tentative de fraudare a sistemului de către un număr restrâns de comercianți. 'Este vorba despre 11 comercianți contractați, pentru care există suspiciuni rezonabile de compor
Unitatea 2 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată din 11 mai
Unitatea 2 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată începând cu data de 11 mai iar desincronizarea de la Sistemul Energetic Național va avea loc la ora 11:00, a anunțat vineri SN Nuclearelectrica. 'Opririle planificate reprezintă proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni anterior datei planificate, av&aci
Prezidențiale2025/IMM România le-a solicitat celor doi candidați la funcția de președinte prezentarea viziunii lor economice
IMM România a solicitat prezentarea viziunii economice din partea celor doi candidați la funcția de președinte, care este importantă pentru antreprenori și are la bază dezvoltarea dialogului cu decidenții politici în scopul consolidării mediului de afaceri, conform unui comunicat al confederației patronale, remis, vineri, AGERPRES.
Societatea Națională a Sării a sistat de luni activitatea de producție și de vizitare la Salina Praid
Societatea Națională a Sării S.A - Salrom a sistat, de luni, activitatea de producție și cea de vizitare la Salina Praid, județul Harghita, unde s-au produs infiltrații în urma ploilor din ultima perioadă. 'Începând cu data de 05.05.2025, la Sucursala Salina Praid s-a sistat activitatea de producție și cea de vizitar
ANCOM: Conținutul generat cu IA, neetichetat clar, se raportează platformelor online unde a fost publicat
Platformele online și motoarele de căutare online ale căror servicii ar putea fi utilizate pentru a crea sau disemina conținut generat de Inteligența Artificială (IA) ar trebui să le ofere utilizatorilor interfețe și instrumente standard, ușor de utilizat, care să le permită să adauge etichete la conținutul generat de această tehnologie, se arată într-un comuni
DNSC a participat la exercițiul NATO de apărare cibenetică Locked Shields 2025
Specialiști din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au participat, în perioada 5-9 aprilie 2025, la Locked Shields 2025, cel mai complex exercițiu de securitate și apărare cibernetică organizat sub egida NATO și găzduit în premieră la Biblioteca Centrală a Universității Politehnica din București, informează instituția înt