Cîţu: România a fost condusă după două bugete în ultimii trei ani, după metoda Al Capone
Economia României, în ultimii trei ani, a fost condusă după două bugete, unul prezentat în Parlament şi altul pentru finanţarea baronilor locali, exact metoda folosită de Al Capone, care avea un registru pentru Fisc şi unul pentru el, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.
"Cam tot ce am găsit aici a depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Mai mult, am aflat că situaţia reală nu era cunoscută şi nu era anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Deci informaţiile care circulau nu erau cele reale. Concluzia este că, în ultimii 3 ani, economia României a fost condusă după două bugete şi aici vă spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat în Parlament şi care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanţelor Publice, şi un al doilea buget, care avea toate informaţiile reale, un buget folosit pentru finanţarea baronilor locali şi aşa mai departe. Este exact metoda, şi nu am găsit altă comparaţie, metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru fisc şi unul pentru el", a explicat Cîţu.
El a precizat că în această situaţie apar întrebări despre "ce facem cu acest jaf şi cum îl împărţim", respectiv cum va fi împărţit şi cine va plăti.
"E sunt mai nou în politică, ştiţi bine, apar două întrebări aici. Ce facem cu acest jaf şi cum îl împărţim? Pentru că rămânem cu toţii cu întrebarea dacă cei nevinovaţi, cei care nu au participat la acest jaf, trebuie şi ei să plătească sau plătesc doar cei care au beneficiat de pe urma acestui jaf din bani publici. Acesta este o întrebare la care trebuie să răspundem cu toţii. Eu vă voi ajuta sesizând organele competente şi o să vă spun când e cazul", a afirmat Florin Cîţu.
Ministrul Finanţelor a declarat că în trei ani PSD a promovat o serie de măsuri economice şi la fiecare măsură economică promovată s-a promis "lapte şi miere", însă nu a fost aşa şi situaţia reală este mult mai gravă.
"O altă concluzie care reiese din această analiză este că totul a fost premeditat. Tot ce s-a întâmplat în aceşti trei ani de zile a fost premeditat. Pe de o parte aveam câteva indicii prin faptul că îşi dădeau tot felul de derogări de la legea responsabilităţii fiscale şi aşa mai departe. Astăzi avem indicii uitându-ne la cum au fost folosiţi banii în buget. Dar un lucru foarte grav, şi asta o spun nu doar ca ministru al Finanţelor, dar ca economist, este că în ultimii trei ani de zile au fost afectate fundamentele economiei româneşti", a menţionat Florin Cîţu.
De asemenea, el a spus că în ultimii trei ani datele în buget au fost schimbate după bunul plac, de multe ori discreţionar.
"O singură concluzie văd aici. Doar pentru a-şi acoperi ilegalităţile pe care le făceau în timpul acestui mandat, iar bugetul naţional a fost transformat dintr-un instrument de susţinerea economiei într-un instrument în slujba partidului. O altă concluzie mai simplă de atât nu pot să găsesc", a spus Florin Cîţu.
El a afirmat că rectificările bugetare au fost instrumentul prin care banii erau transferaţi către interesele de partid.
"La începutul anului bugetele păreau că sunt dimensionate ok, erau bani pentru investiţii, erau bani pentru şcoli şi aşa mai departe, rectificările bugetare luau aceşti bani şi îi transferau exact către interesele de partid. Nu se putea face acest lucru fără complicitatea Comisiei Naţionale de Statistică şi Prognoză şi fără câteva artificii contabile care aranjau lucrurile, pe care le-am mai prezentat înainte dar acum avem dovada că s-au făcut. Întotdeauna Dragnea, Vâlcov, Teodorovici ştiau de la începutul anului că banii nu vor ajunge niciodată la investiţii şi erau destinaţi pentru interese de partid. Aici iarăşi este o dovadă că au existat două bugete şi este datoria, obligaţia, celor de la PSD să le explice românilor de ce au făcut acest lucru. În ceea ce mă priveşte, în acest moment studiem posibilitatea sesizării organelor de competenţă penală în legătură cu constituirea unui grup infracţional organizat în domeniul financiar. Aici suntem acum", a declarat Florin Cîţu.
Ministru Finanţelor a precizat că, în domeniul fiscal, cel mai grav lucru a fost derogarea de la responsabilităţii fiscală, iar acesta era un semnal că se va întâmpla ceva.
"Discuţia cu Comisia Europeană a arătat clar că nici ei nu ştiau adevărul. Vorbim despre rectificarea pe care o fac acum şi estimările pentru sfârşit de an, şi am vorbit cu ei despre asta. Este clar că nici ei nu aveau informaţiile. Când le-am spus cifrele şi unde cred că ajungem la sfârşitul anului dacă nu facem nimic, m-au compătimit, în primul rând şi în al doilea rând s-au speriat. Dar erau fericiţi că în sfârşit la Bucureşti există un partener de dialog onest", a spus Florin Cîţu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, imagine: Marian Vlăduț, redactor video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Simona Aruştei)
Citiţi şi:
Bugetul pentru anul viitor va fi constituit pe proiecte majore, afirmă ministrul Finanţelor
Ministerul Finanţelor va fi reorganizat şi va avea un economist şef
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nazare: Dacă România reușește să își mențină traiectoria fiscal-bugetară, poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027
Investitorii nu cer promisiuni, ci execuție, stabilitate și continuitate, România are argumente bune, care trebuie susținute prin cifre, decizii consecvente și prin capacitatea de a duce reformele și investițiile până la capăt, iar dacă țara reușește să își mențină traiectoria fiscal - bugetară poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară
Înmatriculările de autoturisme electrice în România, în creștere cu 88% în luna mai (date preliminare)
Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut cu 7% în luna mai 2026, față de perioada similară din 2025, în timp ce pe segmentul 'electrice 100%' avansul a fost de 88%, ajungând la 797 unități, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). C
Gheorghiu: Câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat; este o problemă de sistem
Trei firme private de consultanță în resurse umane, care au împreună 10 angajați, validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român, susține vice-premierul interimar, Oana Gheorghiu. 'În ult
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global (analiză)
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global, potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames. 'Într-o țară în care prețurile locuințelor cresc mult mai rapid decât veniturile reale, șansa de a putea să îți cumperi o casă devi
ANSPDCP a amendat cu 12.000 euro Unicredit România pentru divulgarea de date personale ale unor clienți
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a amendat recent Unicredit România cu 12.000 euro, pentru e-mailuri și alte notificări eronate, prin care au fost divulgate numele, adresele și alte date personale ale unor clienți care cumpăraseră imobile cu credit ipotecar, potrivit unui comunicat al instituției.
O mie de organizații din România pot beneficia gratuit de evaluarea maturității cibernetice, printr-un program PNRR
O mie de organizații din România vor putea beneficia gratuit de un sistem dedicat autoevaluării nivelului de maturitate în domeniul securității cibernetice, în cadrul unui program lansat pentru consolidarea rezilienței digitale, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit unui comunicat al Directoratului Național
Riscurile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice, creditele neperformante și riscul cibernetic - vulnerabilități ale sistemului bancar românesc (specialist)
Riscurile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice interne, creditele neperformante și riscul cibernetic sunt cele patru dintre vulnerabilitățile sistemului bancar românesc în perioada imediat următoare, a declarat, luni, Florian Neagu, director în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară la Banca Națională a României (BNR).
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut la 64,051 miliarde de euro, la 31 mai 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut în mai cu 785 de milioane de euro, până la 64,051 miliarde de euro, de la 64,836 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, potrivit datelor publicate marți de BNR. În cursul lunii mai au avut loc intrări de 2,253 miliarde de euro, reprezentând: mo
ANCOM: Protecția minorilor în mediul online devine o preocupare tot mai importantă la nivelul UE
Protecția minorilor în mediul online devine o preocupare tot mai importantă în contextul în care copiii și adolescenții utilizează platforme online, precum social media, video sharing, jocuri online sau canale de mesagerie, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat tran
Ministrul interimar al Muncii, prezent la Bruxelles pentru renegocierea finală a PNRR
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, se află, marți, la Bruxelles pentru a discuta cu Comisia Europeană chestiuni privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit unei postări pe contul său de Facebook, făcută duminică seara, legea salari
Neacșu (ARB): Nu a fost niciodată vorba despre vreo înțelegere între bănci privind ROBOR
Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacșu, a declarat, luni, că investigația Consiliului Concurenței privind o posibilă înțelegere între bănci referitoare la ROBOR reprezintă 'chestiuni luate din context', care au creat multă neclaritate și chiar dezinformare în spațiul public. 'Sunt che
UNSAR: Despăgubiri de peste 81 de milioane de lei, plătite în 2025 de către asigurători în baza polițelor de călătorie
Asigurătorii din România au plătit, anul trecut, în baza polițelor de călătorie, despăgubiri în valoare de peste 81 milioane de lei pentru acoperirea costurilor generate de evenimentele neprevăzute produse în timpul deplasărilor, arată datele publicate, marți, de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (U
Proiectul noii legi a salarizării reduce semnificativ salariile angajaților din casele teritoriale de pensii (sindicat)
Noua Lege a salarizării reduce semnificativ salariile angajaților din casele teritoriale de pensii și riscă să mențină inechitățile salariale existente și să afecteze puterea de cumpărare a angajaților, susține Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), afiliată la Blocul Național Sindical. Potrivit unui comunicat de presă al
România nu duce lipsă de capacități instalate 'pe hârtie'; iarna 2026-2027 va reprezenta primul test real (analiză)
România nu duce lipsă de capacități instalate 'pe hârtie', însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacității ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producția solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar im
Neacșu (ARB): Inflația ar putea să se tempereze dacă există continuitate a politicilor de consolidare fiscală
Inflația ar putea să se tempereze până la sfârșitul anului, dacă va exista continuitate a politicilor de consolidare fiscală, indiferent de coloratura politică sau strategia de abordare, o eventuală revenire asupra acestui parcurs reprezentând o mare greșeală, a declarat luni Bogdan Neacșu, președinte executiv al CEC Bank și președinte al Asociației








