Companiile petroliere trebuie să afişeze simultan majorarea preţurilor la carburanţi, pentru ca firmele să nu se influenţeze reciproc, întrucât concurenţa pe piaţa carburanţilor este una redusă, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Concurenţei, transmis, luni, AGERPRES.

Autoritatea de Concurenţă solicită adoptarea acestei măsuri în urma derulării unei anchete sectoriale pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi din România.

Ancheta a confirmat faptul că existenţa unui lider, care deţine aproximativ jumătate din piaţă, are efect direct asupra modului în care se modifică preţurile cu amănuntul la carburanţi, acesta fiind, de regulă, şi iniţiatorul modificărilor de preţ.

Consiliul Concurenţei nu nominalizează compania, însă lider pe această piaţă este OMV Petrom, care deţine peste 700 de benzinării, sub brandurile OMV şi Petrom. Compania este urmată, pe această piaţă, de Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar şi Gazprom.

Raportul autorităţii de concurenţă mai arată că, în acelaşi timp, fiecare companie monitorizează constant activitatea concurenţilor şi reacţionează la modificările de preţuri ale acestora. Astfel, companiile concurente preferă să adopte un comportament similar cu cel al liderului din punctul de vedere al modificărilor de preţuri, acestea realizându-se, de cele mai multe ori, într-un interval de maximum 24 de ore.

"În aceste condiţii, concurenţa pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi din România este redusă, fapt care se reflectă asupra nivelului preţurilor cu amănuntul la carburanţi. Ca urmare, în vederea creşterii concurenţei în acest sector, Consiliul Concurenţei susţine elaborarea unui act normativ prin care să se stabilească numărul creşterilor de preţ săptămânale, zilele în care se pot efectua aceste creşteri şi ora modificării, valabile pentru toate companiile de pe piaţă, pentru reducerile de preţ neimpunându-se nicio restricţie de acest fel, acestea putând fi operate oricând", susţine Consiliul.

Nivelul concurenţei este influenţat, de asemenea, de o serie de factori structurali, specifici pieţei comercializării cu amănuntul de carburanţi din România, dintre care cel mai important este reprezentat de gradul foarte ridicat de concentrare a pieţei: un număr restrâns de companii petroliere care deţin aproximativ 90% din totalul vânzărilor de carburanţi.

Din analizele efectuate, a rezultat faptul că preţurile la pompă au fost corelate în perioada 2014 - 2018 cu cotaţiile internaţionale la produsele petroliere (benzină şi motorină), modificările de preţ din România urmând îndeaproape evoluţiile internaţionale atât la creşteri, cât şi la scăderi.

În ceea ce priveşte structura preţului carburanţilor, datele arată că acciza şi TVA deţin o pondere însemnată, de circa 50% din preţul final.

Potrivit datelor recente publicate de Comisia Europeană (CE), România se află printre ţările europene în care preţurile finale, cu taxe, sunt mult mai mici decât media europeană atât la benzină, cât şi la motorină. În ceea ce priveşte preţurile fără taxe, preţul benzinei se situează, de asemenea, sub media europeană, în timp ce la motorină preţul oscilează în jurul mediei europene.

Consiliul Concurenţei susţine, în continuare, că nivelul de concurenţă ar putea creşte prin îmbunătăţirea procesului de autorizare a construcţiei de staţii de distribuţie şi intrarea pe piaţa carburanţilor a lanţurilor de hiper/supermarketuri.

De asemenea, Autoritatea de Concurenţă recomandă autorităţilor competente (CNAIR, ANAP) analizarea posibilităţii modificării legislaţiei, astfel încât să se evite situaţiile în care o companie care operează o staţie pe un tronson de autostradă să construiască o altă staţie situată înainte sau după staţia iniţială. În acest fel, va fi stimulată concurenţa la nivel local, iar consumatorul va putea alege oferta cea mai avantajoasă.

În acelaşi timp, Autoritatea încurajează companiile să o informeze cu privire la eventualele bariere la intrarea pe piaţă cu care se confruntă, pentru ca acestea să poată fi supuse analizei şi, dacă este cazul, să poată fi identificate eventuale soluţii de facilitare a intrării pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi.

Consiliul Concurenţei consideră oportună decizia ANRM de a stabili preţul de referinţă pentru petrolul extras din România în funcţie de cotaţia Brent din luna anterioară.

"Acest tip de petrol răspunde condiţiilor de pe piaţa europeană şi este relevant şi pentru piaţa românească a carburanţilor şi, ca urmare, este normal să fie avut în vedere la stabilirea redevenţei pentru petrolul extras din România. Autoritatea de Concurenţă consideră că majorarea nivelului redevenţei petroliere va intensifica presiunea concurenţială pe piaţă, în condiţiile în care nu se creează bariere în calea importurilor de carburanţi auto în România", au adăugat oficialii autorităţii de concurenţă.

În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei solicită adoptarea de urgenţă a unui act normativ care să reglementeze situaţia juridică a terenurilor puse la dispoziţia unor operatori economici în contextul privatizării şi pentru care nu s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, cum este şi cazul OMV Petrom. Ca urmare, aceştia au utilizat terenurile fără ca statul să primească în schimb acţiuni sau contravaloarea folosinţei/chirie.

Prin acest act normativ, operatorii economici în cauză vor fi obligaţi să întocmească documentaţia necesară pentru obţinerea certificatului de proprietate, în termen de maximum un un an de la intrarea în vigoare a legii, valoarea terenurilor urmând a fi înregistrată ca aport în natură al statului la capitalul acelor companii.

De asemenea, companiile vor fi obligate la plata către autorităţile publice a contravalorii folosinţei terenurilor pentru perioada de la intrarea în vigoarea a legii şi până la majorarea capitalului social cu contravaloarea respectivă, cât şi pentru trecut (perioada de la privatizare până la intrarea în vigoare a legii), un proiect de lege în acest sens aflându-se în analiza ministerului de resort.

Consiliul Concurenţei aminteşte că, în urma atenţiei deosebite acordate sectorului comercializării de carburanţi din România, instituţia a lansat pe 1 iulie aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.

Prezent la lansarea aplicaţiei, Adrian Nicolaescu, preşedintele boardului director al OMV Petrom Marketing, a fost întrebat de către jurnalişti cum apreciază competiţia de pe această piaţă. "Există o competiţie semnificativă în România, iar companiile petroliere sau privaţii (benzinăriile independente - n.r.) îşi stabilesc independent preţul carburanţilor", a arătat Nicolaescu.

Totodată, întrebat dacă este adevărat că, atunci când OMV Petrom modifică preţul, celelalte companii se aliniază la acest preţ, el a răspuns: "Piaţa din România este o piaţă liberă, fiecare operator îşi construieşte preţul şi îşi transmite preţul către staţiile sale. Nu pot spune eu despre ceilalţi competitori cu ce viteză se aliniază sau dacă se aliniază la preţurile făcute de OMV Petrom sau de alţii. Nu cred că este o modalitate gândită prin care ceilalţi îşi construiesc preţul", a susţinut acesta.

În acelaşi timp, jurnaliştii l-au întrebat pe Nicolaescu ce a învăţat compania pe care o reprezintă din lecţia de acum 10 ani, când marile lanţuri de benzinării au fost amendate cu sume-record pentru cartel.

"Cred că România a învăţat foarte mult, la momentul respectiv, din acea lecţie. Acum stabilirea vinovăţiei sau nu este una. Din acel moment până astăzi, din perspectivă legală, s-a maturizat foarte mult piaţa, asta vreau să vă spun, şi cred că în toate sectoarele de activitate, nu doar în domeniul petrolier, s-a văzut foarte mult o maturizare şi o transparentizare a pieţelor din România pentru consumatori", consideră responsabilul OMV Petrom.

Acesta a adăugat că preţurile diferă de la o benzinărie la alta în funcţie de cererea şi oferta din acele zone, dar şi de componentele costurilor. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Daniel Badea, editor online: Ady Ivaşcu)