Riscurile care pot afecta economia reală şi, implicit, obiectivul de creştere economică din România sunt în principal de natură externă, iar evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb, notează Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022, publicat joi seara.

"Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi, în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condiţiile în care se realizează ieşirea Marii Britanii din UE. Prevederile proiectului de acord arată că, din punct de vedere al schimbărilor comerciale, nu există factori adverşi, cel puţin până în anul 2022. Estimările Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României, care s-ar putea dovedi în final chiar mai mic. Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanţei de plăţi", se precizează în document.

Potrivit sursei citate, o posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanşa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra pieţelor emergente.

"Pentru anii 2019 şi 2020, se aşteaptă o creştere robustă a economiei globale, în uşoară încetinire faţă de anii 2017 şi 2018, respectiv de 3,7% în fiecare an conform WEO publicat de FMI în octombrie 2018 şi de 3,5% anual în cazul Prognozei de toamnă a Comisiei Europene. Totuşi, riscurile negative la adresa contextului mondial sunt în creştere în condiţiile unei incertitudini ridicate cu privire la politicile economice şi comerciale ale Statelor Unite. O posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanşa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra pieţelor emergente, determinată de migrarea fluxurilor de capital din aceste zone către SUA, atrase de dobânzile mai mari. Având în vedere caracterul deschis al economiei UE, aceasta ar fi, de asemenea, afectată. Deteriorarea contului curent al Statelor Unite ar putea escalada disputele comerciale, acest lucru afectând, în principal, China. La nivel mondial, de asemenea, ar putea avea loc o amplificare a incertitudinii, cu efect asupra încrederii investitorilor, investiţiilor şi creşterii economice", se arată în Raport.

MFP menţionează, totodată, că pe plan intern "riscurile sunt în general pozitive", iar tensiunile internaţionale ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb şi implicit, la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat.

"Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive. De asemenea, redresarea cererii pe piaţa imobiliară, pe segmentul locuinţelor, ar putea antrena o relansare a activităţii în construcţii. Riscurile interne asociate evoluţiei inflaţiei sunt date de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile cu efect asupra preţurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali, şi de consecinţele pestei porcine africane. Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat", se arată în document.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor publicate, joi, de MFP.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităţilor, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuţiile de asigurări sociale - 11,5%, TVA - 6,8 %, accize - 3%, impozit pe salarii şi pe venit - 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistenţa socială - estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se menţin la aceeaşi pondere ca şi în anul 2018) şi cheltuielile de personal - în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Daniela Juncu)

Citeşte şi:

* Proiect buget 2019/Creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 2,8% şi deficit 2,55% pe cash

* Proiect buget 2019/Orele suplimentare se vor compensa numai cu timp liber, în perioada 2019 - 2021

* Proiect buget 2019/Ministerul Finanţelor: Alocări record pentru bugetele locale

* Proiect buget 2019/Bugetul Ministerului Finanţelor include sume pentru majorarea capitalului CEC Bank

* Proiect buget 2019/Excedent de peste 1, 7 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale aferent sistemului public de pensii

* Proiect buget 2019/Ministerul Fondurilor Europene, cea mai mare creştere a bugetului,de 183%; bugetul MMACA, mai mic cu 28,9%

* Proiect buget 2019/Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, estimate la 76,67 miliarde de lei

* Proiect buget 2019/Cheltuielile destinate investiţiilor în 2019 sunt prevăzute la 4,62% din PIB