Consiliul guvernatorilor de la Banca Centrală Europeană l-a nominalizat miercuri pe economistul italian Andrea Enria în funcţia de preşedinte al noii agenţii de supervizare bancară (SSM), transmit Reuters, ANSA şi publicaţia Irish Times.

Andrea Enria, în vârstă de 57 de ani, şi-a făcut studiile la Cambridge şi la Universitatea Bocconi din Milano.

"Dacă nominalizarea va fi aprobată de Parlamentul European şi confirmată de Consiliul UE, Andrea Enria îi va succeda lui Daniele Nouy la conducerea Mecanismului Unic de Supraveghere de la 1 ianuarie 2019, pentru un mandat de cinci ani", se arată într-un comunicat al BCE.

Enria a refuzat să comenteze informaţiile. El a concurat pentru această poziţie cu Sharon Donnery din Irlanda.

Andrea Enria, care conduce Autoritatea Bancară Europeană din 2011, a avut un rol major în elaborarea şi implementarea noilor reglementări financiare din UE după criza financiară globală.

Fost supervizor la Banca Centrală a Italiei şi la Banca Centrală Europeană, este văzut ca fiind neutru din punct de vedere politic şi a provocat anumite temeri în sectorul bancar italian din cauza abordării sale dure privind împrumuturile bancare neplătite şi creditele acordate micilor companii.

În funcţie de obţinerea aprobării Parlamentului European, Andrea Enria îşi va începe noua slujbă la începutul anului viitor.

Votul de miercuri din Consiliul guvernatorilor BCE a fost secret, dar surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au precizat pentru Reuters că Banca Centrală a Italiei şi alte state din sudul Europei au sprijinit candidatura lui Enria. Sectoarele bancare din Cipru, Grecia, Portugalia şi Italia au cele mai mari probleme cu creditele neperformante (NPL). Acestea au fost speriate de atitudinea mai dură a lui Donnery, arhitectul cheie al politicii BCE de reducere a creditelor neperformante, care era sprijinit în special de ţările din nordul Europei.

Noul preşedinte al Consiliului de Supraveghere va superviza 118 dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu active în valoare de aproximativ 21.000 de miliarde de euro, şi un pachet mare de credite neperformante moştenite din perioada crizei datoriilor blocului comunitar. În acest moment, băncile se confruntă cu noi provocări, de la atacuri cibernetice la firmele din domeniul tehnologiei financiare (fintech). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)