Peste 100 de mari companii europene au avertizat că propusele reforme ale schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar putea majora semnificativ costurile pentru industriile mari consumatoare de energie înainte ca ele să aibă resursele necesare pentru decarbonizare, ceea ce amenință investițiile și producția pe continent, transmite Reuters.

Într-o scrisoare comună analizată de Reuters, firmele își exprimă temerile privind costul pentru Europa al tranziției verzi, producătorii confruntându-se cu prețurile ridicate ale energiei și concurența globală.

Printre semnatari se află Covestro, Evonik, Wacker Chemie, Voestalpine și divizia de oțel a Thyssenkrupp.

'Industriile mari consumatoare de energie din Europ se confruntă cu concurența intensă, prețurile ridicate ale energiei și un mediu de investiții din ce în ce mai dificil. Obiectivul nostru comun este clar: vrem decarbonizare, să facem investiții și să continuăm să producem în Europa', se arată în scrisoare.

În iulie, Comisia Europeană a propus o revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, iar Parlamentul European ar urma să voteze reforma în decembrie.

'Suntem pregătiți să facem investițiile necesare pentru tranziție. Totuși, Europa trebuie să ofere condițiile pentru a face investițiile posibile și competitive, inclusiv prețurile ale energiei competitive pe plan global, infrastructură, și cerere pentru produse cu emisii scăzute de carbon. Propunerea Comisiei privind ETS nu furnizează un astfel de cadru. Dacă nu vor fi modificări, reforma ar putea majora costurile și accelera închiderea sau relocarea fabricilor', se arată în scrisoare.

Potrivit unor diplomați UE și unui document consultat de Reuters, țările membre ale Uniunii Europene au ajuns luna trecută la un acord privind păstrarea mai multor certificate de poluare excedentare în sistemul comunitar de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în ideea de a evita creșterile bruște ale prețurilor la carbon.

Planul, propus inițial de Comisia Europeană în aprilie, face parte din răspunsul UE la creșterea prețurilor la combustibili declanșată de conflictul din Iran, care a obligat guvernele să caute soluții pentru a ține sub control facturile la energie.

Lansat în 2005, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este conceput pentru a îndeplini obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2030. Sistemul ETS obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate de poluare pentru a-și acoperi emisiile de CO2 și facilitează tranzacționarea certificatelor excedentare pe o piață unde prețul acestora fluctuează zilnic.

Modificările convenite luna trecută sunt un răspuns la solicitările unor guverne, inclusiv cele ale Poloniei și Italiei, de a limita contribuția ETS la prețul energiei electrice.

La o reuniune cu ușile închise, ambasadorii statelor UE au convenit să înceteze eliminarea de pe piață a certificatelor de CO2 excedentare, procedură care se practică în prezent, au declarat pentru Reuters doi diplomați europeni. În schimb, certificatele de CO2 excedentare ar urma să fie păstrate într-o 'rezervă de stabilitate a pieței' specială, care va servi drept tampon de aprovizionare și ar putea fi eliberată pe piața ETS pentru a contracara creșterile bruște de preț.

În prezent, dacă în rezerva de stabilitate a pieței există peste 400 de milioane de certificate de CO2, surplusul este anulat. Rezerva de stabilitate este concepută astfel încât să elibereze 75 de milioane de certificate suplimentare în sistemul ETS, în cazul în care prețul carbonului în UE se dublează sau crește și mai mult.

Conform unui draft al acordului consultat de Reuters, statele membre au convenit ca niciun certificat de CO2 excedentar să nu fie anulat până în anul 2030. Începând cu anul 2031, dacă în rezerva de stabilitate vor exista peste 800 de milioane de certificate, surplusul va fi anulat. Acest prag va scădea ulterior în fiecare an.

În medie, sistemul ETS contribuie cu 11% la facturile de electricitate ale companiilor industriale din UE, deși în țări cu un mix energetic bazat în mare măsură pe combustibili fosili, precum Polonia, această pondere este mult mai ridicată. Ea este mai scăzută în țări care dispun de cantități mari de energie nucleară și din surse regenerabile, cu emisii reduse de carbon, precum Suedia. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)