CM2026: Cupa Mondială din 1934, pe scurt
* A doua ediție a Cupei Mondiale la fotbal s-a desfășurat în Italia, între 27 mai și 10 iunie 1934, potrivit www.fifa.com. A fost prima Cupă Mondială la fotbal disputată pe pământ european. A fost și singura ediție în care echipa ce deținea titlul, Uruguay, a refuzat să participe, pe motiv că nici italienii nu au onorat invitația la ediția precedentă, desfășurată la Montevideo.
* Competiția a fost marcată de regimul fascist al lui Benito Mussolini, care a folosit turneul ca instrument de propagandă. Totodată, deciziile controversate de arbitraj care au favorizat echipa țării gazdă ar putea fi explicate de implicarea politicului, punctează uefa.com.
* Dacă la ediția precedentă, din Uruguay, au fost luate în calcul doar trei stadioane, toate amplasate în același oraș, italienii au propus opt orașe gazdă, fiecare dispunând de câte o arenă inclusă în competiție: stadionul San Siro din Milano, Stadio Nazionale PNF din Roma, Stadio Littoriale din Bologna, arena Giovanni Berta din Florența, Luigi Ferraris din Genova, Giorgio Ascarelli din Napoli, Littorio din Trieste și stadionul Benito Mussolini din Torino.
* Pentru prima dată, au fost transmisii radio live în 12 țări participante la marea competiție.
* La turneul final au participat 16 echipe, iar în total s-au disputat 17 partide. De data aceasta, competiția s-a desfășurat după un format diferit, în sistem eliminatoriu. Nu s-au mai format grupe, ci s-au jucat direct optimile de finală. Echipele care câștigau în optimi erau direct calificate în sferturile de finală.
* Cele 16 reprezentative care au luat startul la a doua ediție a Cupei Mondiale au fost: 12 din Europa (Austria, Belgia, Cehoslovacia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda, România, Spania, Suedia și Ungaria), două din America de Sud (Brazilia și Argentina), una din America de Nord (SUA) și una din Africa (Egipt).
* La 3 iunie, au avut loc semifinalele. Italia a trecut de Austria cu 1-0 (gol Enrique Guaita), iar Cehoslovacia a învins Germania cu 3-1. Nemții s-au consolat cu medalia de bronz, câștigată în urma disputării finalei mici, la 7 iunie, împotriva Austriei, pe care au surclasat-o cu 3-2.
* În finala din 10 iunie 1934 de la Roma, Italia a învins Cehoslovacia cu 2-1, cu un gol marcat în prelungiri, în minutul 95, de Angelo Schiavio.
* La Cupa Mondială din 1934 s-au marcat 70 de goluri. Media reușitelor a fost de 4,1 goluri pe meci, notează www.fifa.com.
* Golgheterul ediției a fost atacantul cehoslovac Oldrich Nejedly, care a reușit să înscrie de cinci ori, fiind urmat de germanul Edmund Conen și de italianul Angelo Schiavio (câte patru goluri).
* Pentru a putea participa la turneul final, România a disputat două partide: la 29 octombrie 1933, la Berna, împotriva Elveției, scor final 2-2, și la 29 aprilie 1934, la București, împotriva Iugoslaviei, pe care a învins-o cu 2-1.
* În optimile de finală, România a întâlnit Cehoslovacia la 27 mai, pe stadionul Littorio din Trieste. A fost singurul meci disputat de echipa noastră la acel turneu final. Țara noastră a pierdut cu 1-2, după ce a deschis scorul în minutul 11 prin Ștefan Dobay. Echipa Cehoslovaciei, care urma să devină vicecampioană mondială, a întors scorul în minutele 50 și 67, prin golurile înscrise de Antonin Puc, respectiv Oldrich Nejedly.
* Echipa României a fost antrenată de austriacul Josef Uridil. Lotul românilor era compus din 15 jucători: portarii Adalbert Pullock și William Zombory; fundașii Gheorghe Albu și Lazăr Sfera; mijlocașii Alexandru Cuedan, Emerich Vogl, Josif Moravetz, Rudolf Kotormany și Vasile Deheleanu; atacanții Gheorghe Ciolac, Grațian Sepi, Iuliu Bodola, Nicolae Kovacs, Silviu Bindea și Ștefan Dobay, potrivit frf.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte













